Este prima oara cand scriu aici si poate subiectul este unul insolit. Totusi vibe-ul pozitiv al oamenilor de aici m-a insufletit sa detaliez o dilema personala, nefiind genul de om care sa faca asta.
So, avem urmatoarele premise. Adult, 38 ani ,dinamic, mentalitate de tip problem solving, cu experienta de peste 15 ani in domeniul finantarilor de companii, din care ultimii 10 pe o pozitie de middle management. Mai pe scurt asta a insemnat:
peste 2600 de intalniri cu clienti companii din toate sectoarele economice;
management de criza periodic - reconstruit 4 echipe complete in decursul ultimilor 10 ani;
dezvoltarea si rafinarea capacitatii de a intelege si interpreta analiza financiara si riscurile potentiale.
Ok…dar cum nu detaliez un cv aici, prefer sa intru in subiect si sa va zic ca ceva s-a schimbat in mine… Sincer, nici eu nu stiu ce sau de ce…poate o fi pandemia de vina sau nasterea fetitei mele acum 2 ani (criza varstei a doua nu e o optiune ) sau faptul ca simt ca nu mai rezonez corespunzator cu viziunea organizatiei mele, cert este ca pentru anul ce vine sunt hotarat sa schimb radical macazul si sa fac pasi spre zona de IT. De ce IT? Nicidecum pentru bani, poate mai degraba pentru ca sunt o fire extrem de curioasa, imi place sa citesc mult (si de calitate) si imi place sa fiu mereu in tema cu noile tehnologii, gadeget-uri, trenduri. Am fost atras si in liceu de aceasta zona, dar din pacate atunci nu existau oportunitatile de azi, programarea fiind ceva extrem de abstract si pc-urile extrem de rudimentare. Imi amintesc chiar cu placere ca primul pc mi l-am cumparat din primele salarii abia la 20 de ani. Mi-am facut singur schema componentelor, mi le-am asamblat singur si toate programele (inclusiv os-ul) mi le-am instalat singur prin metode specifice acelor vremuri.
Dar, revenind la subiect, am trait un soi de revelatie abia acum 2 luni, cand am facut un research detaliat al pietei fortei de munca, nemafiind de mult activ in aceasta zona…Nu va ascund ca am avut un soc…80% din joburi nu le-am inteles dupa titulatura…am zis…ook…hai sa intram si in descrierea atributiilor…poate doar suna pompos … dar ce sa vezi si dupa ce am analizat si descrierea…tot nu le-am inteles. Culmea ironiei este ca in tot acest timp am incercat si reusit sa le insuflu oamenilor din subordinea mereu dorinta si poate si nevoia de a fi mai buni si a se dezvolta prin adaptare si readapatare continua…unii chiar au reusit…din pacate nu imi pot explica cum de m-am lasat chiar pe mine pe ultimul plan. Dar cum mai bine mai tarziu decat niciodata, sunt extrem de determinat sa fac o serie de cursuri de certificare, chiar daca dureaza ceva si costa ; sunt constient ca telurile importante nu se ating peste noapte, tocmai de asta anul viitor va fi anul invatarii organizate pt mine. Sunt interesat de zona de project management (nu m-am prins in schimb cu genul de certificari care merita sa le ai), zona de cyber security (am identificat un master la ase, cu admitere in vara). Pur si simplu incerc sa identific cat mai multe zone care sa rezoneze cu experienta mea actuala , chiar daca va presupune ulterior un job de debutant.
Acum, daca ati avut rabdare si ati citit deja pana aici, v-as fi recunoscator daca:
Ati avea recomandari de alte joburi (titulaturi) care sa faca casa buna cu experienta actuala;
Legate de 1, ce cursuri si ce certificari sunt utile pt ele?
Orice alta propunere va trece prin minte.
Va multumesc inca o data pentru rabdare si pentru eventualele raspunsuri!
titulaturile sunt numite asa pompos si ca sa ii pacaleasca pe unii sa nu le dea bani, adica nu mai esti sef de echipa, esti arhitect principal sau tech lead, dar tu nu ahitecturezi nimic, sau lead nimic, stiu un “tech lead” care cauta toata ziua bug-uri si da restart la servere cand moare serviciile, eventual sa mai roaga de vro alta echipa sa da nu stiu ce access, si cam atat.
Sau vechii server admin sunt acum devops bine aici e mai greu, trebuie sa stii configuratia si optiunile la multe tool-uri, asa ca rupi documentatia toata ziua.
Cyber security e un trap, nu inveti, ci ajungi, si nu e glamuros, la fel documentatie si eventual sa fii la current cu vulnerabiliti si nu o faci ca in filme, ci pe forum-uri rusesti, chinezesti, eventual mai faci pentesting, adica trimiti request-uri pe baza a trial and error.
Ca project managemnt trebuie sa cunosti domeniul foarte bine, partea tehnica e putin relevanta, cel mai bun manager din toata firma cunoaste domeniul foarte bine, si are relatii, si cand te duci la el, nu te duci pt o chestie tehnica, si te poate debloca cunoscand subtilitatile, si legaturile, ar fi o prostie sa mergi cu o problema tehnica la manager.
Eu personal asta iti recomand. Sa cauti o companie care face software pentru domeniul in care activat si sa te angajezi pe ceva pozitie de project manager ar fi optim, pentru ca acolo poti aduce cea mai multa valoare adaugata.
Mersi pt timp, cumva cam la asta ma gandeam si eu. Dar vreau sa cred ca project managementul e nitel mai structurat si pt asta oare nu ar fi bine sa fac si acele cursuri. O certificare, ma gandesc ca ar putea sa conteze, nu?
Software-ul începe să (bine, a început de mult, dar în ultimii 2 ani cu pandemia a accelerat) să pătrundă în mult mai multe domenii, și din ce în ce mai mult, problema nu mai este tehnică (limbaj de programare, hardware, resurse, din astea) ci problema e una de knowledge al industriei în care se dorește să se vândă softul.
La mine și unde am mai lucrat problema a fost mereu asta, resurse tech sunt destule, dar îmi trebuia oameni care să-mi explice cum funcționează industria respectivă, ce e important ce nu.
Am avut de exemplu acum mulți ani pentru o firmă de construcții, un mini-erp. Ăia din firmă n-aveau timp să-mi explice, și eu mereu făceam, le dădeam să testeze, și nu le plăcea, dar nici nu știau să-mi explice ce nu e ok. Mi-ar fi fost mega-util un om din domeniu lângă care să stau să fac și să testez mockup-uri, să-l văd cum lucrează, să-mi dea idei de funcții utile, etc. Așa eu fiind outsider pur tehnic, e foarte greu.
Deci asa mai pe simplu spus, un fel de punte intre clientul final si programatori? Nu stiu de ce , dar presupun ca exista deja un soi de pozitie de genu deja, nu? Pana la urma si acum cam acelasi rol il joc si aici. Clientul vrea ceva asa in mare, dar organizatia are zeci de produse dintre care trebuie sa aleaga. Unele il pot propulsa pe client, altele il pot ingropa efectiv…
Cel mai bine ma descrie mai bine nevoia expusa de @Emanuel_Gug. Un soi de consultant de business obisnuit cu jargonul antreprenorial si cu fluxurile economice existente, dar si care sa isi poata structura si expune ideile (aka nevoile clientului) pe intelesul echipei de dezvoltare. Sunt convins ca trebuie sa existe rolul asta, poate in organizatiile mari, nu crezi?
La companiile de produs exista rolul de product owner dar e de obicei comasat cu alte roluri (marketing de exemplu) si cam faci de toate. In principiu esti responsabil pe dezvoltarea produsului si tot ce tine de partea de management, startup-urile de obicei folosesc formula asta cu 2 co-founders, unul responsabil pe partea de marketing/vanzari si altul responsabil cu partea tehnica.
La compania care lucrez, când am fost în US ultima oară am făcut eu fix rolul acesta (altcineva nu era cine). Aveam experiență de vânzări și chiar și management de mai de demult, și n-a fost așa greu.
Practic am trecut prin toate departamentele companiei pe rând (nu vă imaginați că e mare, 50 de angajați) și am discutat cu toți, mi-au arătat ce fac, și am transpus tot ce făceau ei prin 100 de exceluri și 10 mailuri, în procese automate sau semi-automate în erp-ul companiei (pe care practic îl dezvolt eu).
Le separam pe procese, uneori puneam să înregistreze efectiv un proces cap coadă ca să văd relațiile dintre lucruri, ordinea în care trebuie făcute (și de ce) până în cel mai mic detaliu (cât am putut).
Apoi am transpus în mockups iar apoi în softul efectiv. În 2 ani am înjumătățit personalul din executive iar restul lucrează 100% remote. Pentru prima oară în istorie au închis ușa la birou (în mod normal erau 24/7 cineva la birou) dar acum lucrează remote aproape toată compania.
Pai asta nu prea te-a facut un personaj prea placut pentru executivi, nu? Totusi, din expunerea ta, nu am inteles unde ai folosit experienta din vanzari in proiectul respectiv.
Nu pot zice că erau executivi neaparat, erau oamenii care lucrau la partea de mai sus, ceea ce noi am numi corporatiști. Dar e firmă mică, cred că executivi e mult spus, am ales un termen nepotrivit, ideea e că ei erau oamenii ierarhic printre cei mai sus, adunau/gestionau date din toate departamentele…
Poate lor le-a plăcut lor dar cu proprietarul sunt prieten foarte bun acum.
Dar…nu te gândi că au plecat concediați, ci li s-a dat alte roluri dar nu au vrut. Și gândește-te că majoritatea doar făceau rapoarte copiind date dintr-un soft proprietar în altul, apoi în exceluri, apoi în alte exceluri.
Până la urmă înțeleg de ce fac UiPath atâția bani, sunt pline corporațiile de oameni foarte slabi calficați, care dacă le lipsește o coloană la excel, trebuie actualizată procedura că ei nu știu să se adapteze.Dar sunt plătiți foarte bine, pentru că și US e plină de analfabeți funcționali care cred că internetul = facebook.
La partea de vânzări, m-a ajutat pe departamentul de vânzări să le înțeleg flow-ul, de la leads la sales/post sales/onboarding, tot procesul, mi-a fost mult mai ușor prin prisma faptului că știam toate conceptele, ba chiar le-am mai dat idei pe ici pe colo.
Mda, și asa ajungem la adevărata dilemă. Ce facem noi cu oamenii pe care ii tot automatizam constant pe bara.
Asta explica și salariile din IT aproape independent de domeniul firmei
Ca dacă învățăm sa programeze vor perpetua automatizarea.
Nu prea sunt soluții.
Ma rog eu știu una singura.
Trecerea cea mai simpla din alta industrie in IT e sa lucrezi la un produs pentru industria respectiva. Stiind deja business-ul ai un mare avantaj peste cei cu acelasi skillset ca tine.
Pozitii de management:
Delivery manager - e omul care vorbește cu clientii și cu angajații în locul șefului
Head of delivery - e practic seful cel mare în locul șefului
Account manager - e omul care tine legătura cu clientul si echipele de dezvoltare ca să se asigure că totul e ok
Business analyst - Excel/Google Sheets/Tableau si PowerPoint sunt cerințele tehnice, faci rapoarte cu care să se poată lua decizii
Scum master - in mod normal nu ar fi necesar dar la multe firme de outsourcing e o persoana dedicata - aici exista certificari
Product manager - O strut-o camila de titlu care poate insemna multe
Product owner - e omul care stie cum trebuie să arate și funcționeze produsul in locul clientului efectiv, nu e poziție de management dar e o pozitie care necesita multa muncă cu oamenii
O pozitie mai ciudata pe care am gasit-o era model builder, construiești modele cu datele firmei ca să raspunzi la întrebări, să faci forecasting cu AI. De exemplu cate mandarine să comanzi de craciun la magazine în funcție de datele din anii trecuti si la ce pret. Eventual îți dai seama din date in ce magazine e importanta calitatea si in ce magazine nu.
Mersi @isti37 de detalierea la obiect. Inteleg bine ca pentru pentru pozitiile de delivery management si account manager (unde cumva ma incredez) nu e musai de o certificare externa? Crezi ca daca as face niste cursuri de project management, mi-ar prinde bine cel putin a-mi dezvolta capacitatea organizatorica? Recunosc ca sunt atatea scamuri de care am auzit si atat de multe optiuni, incat nici nu stiu cum ar trebui sa selectez ceea ce merita cu adevarat. Plus ca multe sunt cu banii jos si daca ma trezesc ca nu merita, de recuperat banii ciu ciu.
) sau faptul ca simt ca nu mai rezonez corespunzator cu viziunea organizatiei mele, cert este ca pentru anul ce vine sunt hotarat sa schimb radical macazul si sa fac pasi spre zona de IT. De ce IT? Nicidecum pentru bani, poate mai degraba pentru ca sunt o fire extrem de curioasa, imi place sa citesc mult (si de calitate) si imi place sa fiu mereu in tema cu noile tehnologii, gadeget-uri, trenduri. Am fost atras si in liceu de aceasta zona, dar din pacate atunci nu existau oportunitatile de azi, programarea fiind ceva extrem de abstract si pc-urile extrem de rudimentare. Imi amintesc chiar cu placere ca primul pc mi l-am cumparat din primele salarii abia la 20 de ani. Mi-am facut singur schema componentelor, mi le-am asamblat singur si toate programele (inclusiv os-ul) mi le-am instalat singur prin metode specifice acelor vremuri.
Totusi, din expunerea ta, nu am inteles unde ai folosit experienta din vanzari in proiectul respectiv.