Ce anume ati schimba/imbunatati in IT-ul romanesc?


(Alexandru Tanase) #9

As vrea mai mult interes (atat al programatorilor cat si angajatorilor) pentru dezvoltarea profisionala a programatorului.


#10

Agile este cancerul programarii, reduce o companie de software la un sweatshop si daca mai adaugi si lower si middle management romanesc cu tineri proactivi dinamici si orientati spre succes care vor sa se afirme pe spinarea altora intr-o corporatie ajungi la conditii de munca proaste si o cultura total gresita a organizatiei.

Mai e o treaba in neregula, desi sunt tanar si imi plac femeile frumoase am impresia ca multe domnisoare si doamne din domeniul recrutarii/hr ar trebui sa se imbrace mai decent, am fost la cateva interviuri la care am crezut ca am nimerit intr-un bordel. Zero profesionalism, zero respect, e ca si cand as merge eu in boxeri la interviu. Mi-a zis o tipa care se ocupa cu HR-ul la o cafea ca astia din IT sunt mai autisti si mai dificili desi stia cu ce ma ocup, iar peste 1 luna m-a sunat sa ma duc la interviu, serios :grin:.


(cosmos) #11

Eu am observat o posibila problema in zona de recrutare. In ultimele 3 luni m-am dus la mai multe interviuri. La o parte din ele am primit un feedback, iar la altele nu am primit nici un feedbak.
Chiar daca am dat “cu mucii in fasole” la interviu, apreciam un feedback. Oricat de mic.

Consider ca a nu trimite feedback unui candidat este o lipsa de profesionalism din partea celui care recruteaza.

Aici am discutat despre programarea in invatamantul romanesc preuniversitar. Asteapta-te la posibil spam si politica :slight_smile:
O parte din raspunsuri pot fi interesante.


Chestia cu recrutarea este valabila si in alte domenii


#12

Exceptand datul cu mucii in fasole, feedback-urile care macar veneau erau negative sau nesatisfacatoare dpdv financiar?

Da pt. ca in HR-ul corporatist sau IMM-ist romanesc nu poti vorbi de profesionalism din moment ce 1 gagica se ocupa si de instruiri, prezentari + tone de CV-uri. Prea putine firme pun accent pe dezvoltarea HR-ului. De exemplu, am patit ca dupa o multime de CV-uri depuse sa ma sune unele firme dupa 3-4 luni. Ceea ce mi se pare cam mult. Intr-adevar am si luat interviurile, dar totusi, sa astepti atata pe stomacul gol e mult. Si de atunci m-am lamurit ca orice ai vrea sa faci in tara, fara vechiul si traditionalul instrument PCR nu reusesti sa faci mai nimic. Chiar si daca esti meserias. Trebuie sa ai macar o cunostinta, o pila, ceva ca sa fii bagat in seama.


(Horia Coman) #13

Ai fi surprins dar asta e chiar un comportament profesionist din partea celor de la HR.
Sā elaborez. In SUA, Europa de Vest etc e tricky sa oferi acest feedback unui candidat, pentru ca exista posibilitatea sa fi dat in judecata pentru diverse forme de discriminare etc., chiar daca aceasta nu a avut loc [1] Asa ca raspunsul standard din parea companiilor a ajuns “you were not a good fit at this time”, evitand sa spuna ceva specific care poate fi folosit mai apoi de cineva suparat ca n-a primit o oferta. E un caz de tragedy of the commons.

Asadar informatia maxima pe care o poti obtine de la companii e “yes/no”, fara vre-un motiv anume.


[1] Si in fine, cam asta-i problema. Ca oricine practica pe fata o forma de discriminare gen “nu angajam femei”, “nu angajam LBGTQ”, “nu angajam imigranti” etc cred ca are si minimul ala de cap sa nu zica asta in gura mare sau pe email etc.


(cosmos) #14

Nu cred ca s-a ajuns aici atat de departe ! Cel putin aici.

La asta ma refeream in postare :slight_smile:
Ca nici acel "yes/no or you were not a good fit at this time " nu l-am primit la unele interviuri


(Horia Coman) #15

Cred ca problema majora la noi in momentul de fata este dimensiunea mica a componentei non-outsourced din intreaga piata. Cred ca undeva la 90-95% e outsourcing, lasand putin pentru partile locale. IMO, statistica aia s-ar putea sa nu cuprinda chiar tot - gen un proiect dezvoltat pe picior de egalitate cu partenerul strain e diferit de unul in care ei dicteaza tot. Asta duce la tot felul de probleme - de la riscuri sistemice mari si dependente ale pietei locale de comportamentul unor companii din exterior, skill-uri invechite pentru multi programatori, neatractivitate pe termen lung pentru elevii/studentii de acum, emigrare pentru oferte mai interesante etc.

Ar fi interesant de sapat putin despre motivele situatiei asteia. Ca nu e musai sa fie asa pentru tari precum a noastra. India si China au un boom de startup-uri mai nou, dupa ce multa vreme au fost super axate pe outsourcing.


#16

China e top acum, dar nu poti compara Romania cu China, noi nu avem nici resursa umana (sunt multi si bine educati, a investit guvernul lor mii de miliarde in educatie si cercetare), nici cea financiara a Chinei.


#17

Si atunci cum se face ca linkedin-ul romansesc duduie de web developeri/software developers si business analisti si recrutanti?

Sau e o fita in a-ti pune functia sau competentele respective dupa ce ai invatat basic-urile la html si css?

Ca mno, de exemplu intru la un X-ulescu programator de meserie pe profil, iar la prieteni si recomandari mai apar inca 100 de romanasi tot din aceiasi categorie. Intri la aia si tot asa dai de altii. Ceea ce teoretic ar dovedi ca exista o piata destul de maricica in tara. Sau e de decor?


#18

As introduce Informatia Tehnologiei optional(ar fi mai bine obligatoriu dar nu poti forta pe nimeni sa invete) in scoli inca din clasa 1. La finele scolii primare elevii care au fost interesati de IT deja ar trebui sa stie incotro se indreapta fie ca este retelistica, programare, design etc.
In 20 de ani Romania ar putea fi unul din jucatorii principali in materie de IT outsourcing. Va puteti da seama ce ar insemna asta pentru economia Romaniei. Oare cate companii software ar dori sa se mute cu afacerile in Romania?
Da stiu suna frumos si imposibil. Asa si este. Frumos si imposibil. Si asta atata timp cat guvernele nu da doi bani pe viitorul Romaniei si anume, copiii Romaniei.


(István F.) #19

Eu zic ca nu prea are rost sa ii inveti pe copii cum sa foloseasca calculatorul de mici, cine are putin cap cauta pe google si invata de pe youtube sau isi da seama din joc, in schimb are sens sa ii invatam cum sa isi aloce timpul si cum sa atinga ceea ce isi doresc (aici iarasi sunt probleme), respectiv sa le controlam knowledge path-ul. E extrem de usor pentru un copil sa isi piarda timpul si sa fie normal pentru el, cand ar putea invata linistit ceva fain de pe internet sau ar putea sa isi faca ceva tangibil cu resurse minime cu putin ajutor.

Adica problema nu e ca nu stiu sa foloseasca calculatorul, ci ca nu au motivatia sa invete si multi n-au nici macar un calculator personal. (ati fi surprinsi cati parinti din ziua de azi isi cenzureaza accesul copiilor la calculator ca sa aiba rezultate mai bune la scoala sau au un singur calculator in casa pentru mai multi copii, rezultatul e ca ei isi doresc doar sa se joace cand pun mana pe unul si nu stiu de alternative sau nu sunt exciting enough pentru nivelul lor de cunostiinte) Tabletele nu inlocuiesc un calculator normal, trebuie sa inveti sa scrii si pe tastatura, sa folosesti mouse-ul la grafica, sa ai reflexe.

In sistemul nostru scolar si social nu exista knowledge path-uri (daca nu le tinem noi personal), stim toti ca nu e bine ce se preda la scoala dupa un anumit nivel (sa zicem dupa clasa a 7-a se duce de rapa de tot interesul multor copii daca au alternative mai bune si au mai multe ca oricand)

Ar trebui eliminate temele de casa/materiile fixe si inlocuite cu avansarea intr-un knowledge path/skill tree. Gen sa stim exact ce stim/ce nu. Un 5 nu inseamna nimic la mate, un 50% nu e legat de directia in care duc cunostiintele care lipsesc, un 10 la fel poate nu inseamna mai nimic, daca dupa un an ar fi clar ca copilul asta stie sa rezolve functii de gradul 2 si gradul 1, dar nu stie trigonometrie ar fi mult mai util pentru a vedea ce se poate imbunatati si ce inseamna de fapt intr-un skill tree lipsa trigonemetriei sau cu ce il ajuta functia de gradul 2 din knowledge-ul unui copil. S-ar vedea daca la o ora de fizica va intelege sau nu despre ce e vorba in loc sa isi piarda timpul dezinteresat de subiect. Adica sa se vada clar ce nu mai poate face si ce poate si de ce ar fi fost o idee buna sa recupereze ce n-a invatat sau unde trebuie sa depuna un efort in loc sa joace X.

Iar un anumit nivel dintr-un skill tree sa fie obligatoriu pentru facultate, un job, etc in loc de diploma. Pana acum nu se putea sa avem teste din care sa se vada clar la ce ai trecut si la ce ai picat si sa se puna intr-un skill tree, acum se poate.


(Adrian) #20

Nu. Nu ar trebui.
Bagatelizezi cunostintele in domeniu si iti imaginezi ca niste copii la o asemenea varsta pot sti incotro se indreapta. Habar nu au.


(Adrian Mos) #21

Ce scrii aici suna bine, insa are o presupozitie foarte urata: si anume ca cineva (copilul, parintele, dascalul, inspectoratul, guvernul, George Soros, etc.) stie care este acel knowledge path. Ori, eu cred ca exact aceasta este meteahna cea mai mare a actualului sistem educational: presupozitia ca exista un knowledge path stiut, batut in cuie, si care trebuie respectat. Parerea moderna pare sa fie ca un copil trebuie mai degraba expus la cat mai mult, si asta inseamna si sa fie invatat cum sa foloseasca calculatorul in niste moduri interesante. E adevarat ca cine are cap cauta pe Google sau Youtube, insa, pentru a cauta ceva, trebuie sa stii cel putin o directie in care sa te indrepti, iar directia o poti da doar prin expunere. Nimeni nu o sa caute filmulete despre framework-uri de AI, fizica nucleara, astronomie sau virologie avansata daca nu e constient ca un astfel de concept exista.

In paragraful ce urmeaza spui bine ca multi parinti cenzureaza accesul copiilor la calculatoare. Ori nu este acesta un control de knowledge path? Este doar un control al unui alt knowledge path decat cel pe care l-ai vrea tu.

Acest lucru nu este fezabil, dupa parerea mea, din mai multe motive:

  • Care e varsta de la care se alege knowledge path-ul? Liceul se termina la 19 ani… daca imi spui ca un procent suficient semnificativ (75%+) dintre copiii de 19 ani stiu deja ce vor sa faca in viata, stiu care ar vrea sa le fie cariera, atunci intr-adevar, o astfel de mentalitate ar fi de ajutor, insa, dupa cum reiese si din studiul CNFIS din 2012 (de cand nu cred ca s-a schimbat mare branza), realitatea este fix inversa
  • Avem/putem avea logistica necesara pentru knowledge path? In scoala generala, eu am fiost intr-o clasa de 33 de elevi - not happening in astfel de conditii, si nu din vina profesorilor
  • OK, knowledge path/skill tree… din cate optiuni? Cum introducem si concepte straine de domeniul vizat, astfel incat sa avem diversitate si cunostinte generale? Care este trunchiul comun social care ar trebui predat (gen concepte de economie, sector bancar, ecologie, circulatie pe drumuri publice, activitati electorae, etc. - pe care oricum nu le avem nici acum, dar assta e alta discutie)? Cum facem ca specialistii care sa poata preda sunt disponibili acolo unde e nevoie de ei?

Nu e nevoie de skill tree aici, asta ar trebui sa fie functia unei materii si a unei programe scolare in sine. Scoala romaneasca, insa, exceleaza la a face exact inversul: lasa copilul sa ramana in urma, pentru ca, totusi, restul copiilor nu pot “sta dupa un prostanac” (citat dintr-un profesor). Insa aici, consider eu, problema nu este skill tree-ul sau altceva, ci simplul fapt ca mentinem copiii grupati in “clase” care nu isi au sensul. Mult mai eficient ar fi sa fie grupati separat pentru fiecare materie, sau, cel putin, sa existe un alt focus.

Se putea si mai demult, dar mai greu.

Testul, dupa parerea mea, are o alta problema: lipsa de repetabilitate. BAC-ul nostru cel fantastic il dai si, atata timp cat nota e de trecere, cu aia ramai. Chiar daca ai progresat mult dupa ce nu ai mai fost tinut sa studiezi si latina, si filozofie, si religie si alte materii care nu te interesau ca IT-ist.


(István F.) #22

Teoretic stim care sunt cunostiintele necesare pentru a intelege un subiect sau pentru a practica ceva dintr-o meserie cand vrem sa angajam pe cineva. Nu cred ca un profesor nu poate spune ce trebuie sa stii pentru a-i intelege cursul, eventual dupa un test, doua poate corecta ce a uitat din necesitati, dar tot ajungem la ceva apropriat de realitate. (nu zic ca nu s-ar putea si abuza cu putin talent acest sistem)

Nu trebuie batut in cuie relatia dintre arborele de cunostiinte dobandite si arborele de cunostiinte recomandat/necesar. Teoretic putem interpola ce este necesar de la an la an si corecta din mers.

Eu zic ca nu ne permitem sa lasam oameni in urma, trebuie sa stim exact cine in ce meserie se poate incadra in orice timp sau cat ar lua avansarea la un alt nivel altfel vom ramane si in 100 de ani la taxe de 60-70% fiindca majoritatea populatiei nu va munci intr-un mod profitabil. Gen eu as deschide usa ca de exemplu un asistent (cu cunostiintele dobandite) sa poata avansa la doctor (poate pe o anumita specializare) cu un plus de cunostiinte dobandite.

La fel si cu invatatul, daca invatam tot ce ni se da, indiferent ca suntem destepti si luam 10 la fiecare materie, in timp nu avansam la ce am fi cu adevarat buni, adica daca esti bun la tot, de fapt la ce esti bun ?
Daca stii ca trebuie sa cunosti limba romana la un x nivel, nu te mai ocupi cu el poate deloc cand vezi ca altceva e mai important ca sa faci ce ti-ar placea. Timpul e destul de limitat, inveti cel mai usor cand esti la scoala.

Acum nu putem spune ca de exemplu in Romania N oameni pot avea meseria X, daca guvernul ar sti ar putea subventiona anumite categorii cu statistica pentru a optimiza profitul national de zeci-sute de ori convertind un grup de oameni dintr-o meserie in alta la momentul oportun.


(Horia Coman) #23

IDK, vorbim de knowledge path-uri, skill tree-uri, competence matrices si understanding vector spaces. Intre timp, vasta majoritate a scolilor din .ro nu au autorizare ISU, multe au conditii jalnice, profesorii sunt platiti prost si sunt dezinteresati etc. Mai rau, mare parte din elevi nu considera scoala ca pe o activitate “worthwhile” - in sensul ca nu are nicio finalitate buna - financiara, sociala, autoactualizare etc. Trebuie mai intai sa asiguram o baza OK, dupa care sa ne uitam la ce fac tari fruntase in domeniu (Germania, tarile nordice, etc.), dupa care sa incercam sa regandim sistemul sa fie si mai bun.


(István F.) #24

Problema e ca la noi nu avem un cadru standard pentru a construi si intretine scoli, nu avem educatie pentru profesori, cine a facut modulul de pedagogie la facultate stie ca e o gluma proasta tot ce tine de el, practic daca te-ai baza pe ce te invata ai ajunge in fata a 20-30 de copii cu niste notiuni teoretice care abia daca sunt utile. Cursurile pe care le fac profesorii dupa ce au prins un loc sunt iarasi glume.

In primul rand de vina e coruptia si ignoranta, nu cred ca nu isi permite statul roman sa aduca niste scoli la standarde decente. Nu isi permite in schimb toate comisioanele pe care trebuie sa le dea la diferiti oameni si cu birocratia pentru a evita acest lucru totul dureaza mult prea mult.

Multe scoli din cate stiu nici macar nu au o cladire a lor si de aici incep toate problemele, daca nu ai cladirea ta si esti in chirie timp de 10 ani ca sa le umpli buzunarul unor baieti destepti normal ca nu da statul bani.

E extrem de dificil sa rezolvi problemele acum, nu te poti astepta sa poti cere autorizari si sa creezi un mediu de lucru fain in aceste conditii. Ce se invata si cum se noteaza e o alta problema.

IT-ul romanesc se bazeaza pe copiii care au dat de profesori foarte buni la matematica, informatica, fizica, dar acestia vor fi din ce in ce mai putini. Chiar si asa in multe scoli din lume deja se preda informatica de facultate in gimnaziu/liceu fiindca isi permit, ceea ce inseamna ca noi ramanem in urma.
Mai e si o alta categorie a copiilor care invata singuri si se duc la scoala doar pentru 2-3 ore iar la restul dorm, dar e dificil sa ii pui sa lucreze pe ceva mai complex si vor avea probleme cand ajung la facultate.


(Bogdan Ciubotariu) #25

Ai vreo sursă pentru chestia asta?


(István F.) #26

Eu ma refeream la robotica in special, exista licee care predau programarea unor roboti.


(Adrian Mos) #27

Da, corect, insa problema se pune din partea cealalta. D.p.d.v. al elevului, care sunt cunostintele necesare pentru el? A fi un ambasador, a fi un astrofizician, a fi un medic sau a fi un primar necesita knowledge path-uri total diferite.

Pai da, corect. Insa cine, si mai ales cand face alegerea asta? Aici avem o problema…


(Adrian Mos) #28

Statul roman isi permite. Chiar si cu “comisioanele”. Insa nu are cu cine. A se vedea concursurile de titularizare.

Pai normal. Pentru ca in ultimul an de liceu, in tarile civilizate, se ocupa de 4-5 materii, nu de 12 ca la noi. Normal ca isi permit, pentru ca au cand, si copiii care au ajuns pana la acel ciclu isi doresc asta, iar capacitatea stim clar ca o au.

Nu stiu unde anume se afla categoria asta, si sincer, as dori sa stiu cum au rezolvat problema repetentiei pe cauza de absente. Pentru ca, nu-i asa? Suntem inca condusi de principiul ca principalul e sa fii acolo, dupa aia mai vedem…