Debugging Behind the Iron Curtain

Un… bug neașteptat. Amuzant și grav în același timp. URRS ftw.

3 Likes

Faina poveste, dar cum s-ar putea verifica adevarul ei?

E un fel de Schrödinger’s story.

Deci este și adevărată și falsă în același timp.

1 Like

E destul de vaga ca sa ridice suspiciuni.

‘Ordine de marime’ poate sa insemne si de 100x, si de 100000000000x. Bineinteles ca exista ceva limitari, doar nu au dus vacile la pascut in reactor, sa manance combustibilul nuclear.

Iar ‘ordine de marime’ la vagon nu spune absolut nimic cu privire la ce se intampla la calculator, care presupun ca era la ceva distanta, cu ceva ziduri interpuse, etc. Chiar in cea mai proasta estimare scade cu patratul distantei (in realitate mai tare, adica exponential, din cauza aerului si mai ales a zidurilor) asa ca urgent se poate ajunge la un aport foarte comparabil cu nivelul normal de radiatie. Caz in care e mai dificil sa detectezi radiatia cu erori de calculator.

Cam cum se intampla se poate vedea aici, unde pe o distanta foarte scurta sare de la vreo 5 la peste 30 microSieverts/h:

Daca calculatorul ala era la distanta de vagon si mai avea si vreun zid de beton interpus, e poveste nemuritoare. Sergei s-o fi gandit sa-si romanteze povestea un pic.

1 Like

Eu cred povestea asta. Poporul, de la nivelul conducerilor totalitare, este doar un numar de persoane care trebuie hranit si cu care sa-ti faci treaba. Cativa morti in viitorul indepartat de la o hrana contaminata nu sunt o problema asa mare. Se mai testeaza si selectia speciilor. Acum sunt niste cai salbatici care s-au adaptat foarte bine la Cernobil, pe langa alte animale mai mici. Poate faceau teste in anumite regiuni comparativ cu altele ca sa vada ce se intampla. Era inca o perioada in care lumea se pregatea de atacuri nucleare. Asa ca asta pare un mic experiment.

1 Like

Incredibila nu e atitudinea, ci radioactivitatea pretinsa.

@anon31094663 exista o alta cauza pentru care un calculator o poate lua razna din cauza radiatiei:
Sistemele feroviare lucreaza la tensiuni mari, daca adaugi radiatia in calcul un semnal la 200V o sa treaca usor printr-un izolator iradiat care in mod normal l-ar izola si o sa ai impulsuri aiurea. (in plus afecteaza orice pe langa: stabilizatoare de tensiune, transformatoare, diode rectificatoare, amplificatori, filtre - e usor de imaginat ca trece un vagon pe langa o cutie care contine aceste componente)

Dar nici eu nu cred ca radiatia afecta direct procesorul, nici daca puneai vaca langa microprocesor. Nici macar acum cand procesorul are 7nm, atunci puteai vedea tranzistorii cu o lupa.

Explicatii (sau ‘explicatii’) tot pot fi date, dar dupa cum ziceam (si dupa cum se poate observa experimental/ochiometric la masuratorile filmate de la Cernobal), valorile alea scad drastic cu distanta. Cu niste pereti pot sa scada in halul ala incat sa fie de nedeosebit de radiatia ambianta. Chiar daca era vorba de ‘ordine de marime’ la vagoane, cu exceptia cazului in care era fictiune turbata, nerealizabila in practica.

Tu ai ‘gasit’ acolo complet altceva, ceva ce nu prea se potriveste cu povestea. E de asteptat ca ala sa fi aflat ca ‘crash’-ul se petrece din cauza unor valori aiurea ca input. Asta presupunand ca exista asa ceva, ceea ce nu reiese din poveste. Iar in video-ul ala are 15 kV, nu 200 V. Radiatia ionizanta poate sa porneasca o descarcare asa prin aer, mai greu la 200 V. De fapt, chiar asa functioneaza asta: https://en.wikipedia.org/wiki/Geiger–Müller_tube
Prin izolatori e chiar mai greu decat prin aer.

1 Like

Cateodate explicatiile functionarii ciudate sunt mai simple decat credem.
Intr-o vara, acum cativa ani, intr-un punct de lucru al unei firme internetul pica sistematic in jurul orei 19 seara si revenea in jurul orei 21. Totul functiona normal, nu-l inchidea nimeni intentionat, providerul spunea ca nu are probleme. In final providerul a trimis o echipa sa schimbe tot echipamentul.
Ce credeti ca a constatat? O conexiune era imperfecta, iar cand soarele apunea (in jurul orei 19) batea exact in ea, o incalzea si nu mai facea contact.

2 Likes