TL;DR:
Dacă ești la început de carieră cere cât ai nevoie să trăiești decent + 30%. Dacă nu ești începător ar cam trebui să știi cam care îți e valoarea pe piață.
Când?
Subiectul salariului ar fi bine să fie atins în prima discuție pe care o ai cu firma/recruiter-ul. Asta devine foarte important mai ales atunci când știi că ceri peste nivelul pieței (ai experiență, cunoștiințe extra etc).
Faci asta ca să eviți timpul pierdut inutil. Am pățit să trec prin 3 interviuri și să aflu că nu pot plăti cât cer eu. De atunci am un salariu minim de care întreb de la prima discuție. Gen: puteți oferi salariu peste suma X pe lună? Dacă răspunsul e nu, tocmai ai scutit timpul tuturor. Și al tău, și al lor. Toată lumea o să fie fericită.
Cât?
La mine salariu cerut e o combinație între necesități (cât îmi trebuie minim să trăiesc decent după standardele mele) și oportunități (dacă pot face altceva mai bine plătit - până la urmă vinzi timp pentru bani, cauți cel mai bun raport stress / preț).
Dacă ești la început, cere minimul de care ai nevoie pentru un trai decent + 30%. Dacă ai experiență cere cât te-ar face pe tine fericit (toți ne simțim mai bine când găsim un job mai bine plătit) + o marjă de eroare (nu dau cifre, ar trebui să știi deja după câțiva ani cam cât poți cere peste).
E important să ceri peste, ca să existe loc de manevră.
Variabile…*
… care sunt de obicei mai importante de cât suma în sine:
- Stresul: Dacă jobul este foarte stresant față de altele din același domeniu, tot timpul o să am un salariu minim pe care l-aș accepta mai mare decât la o firmă un jobul e mai puțin stresant. Job-uri pe care le consider mai stresante: agențiile (firme care au proiecte noi pe bandă rulantă și durată de proiect relativ mică de vreo câteva luni), industria jocurilor am auzit că e nașpa, firme unde se lucrează haotic (câteva luni relax apoi câteva luni de heirup. Joburi mai puțin stresante: firme care au produsul propriu, sau când lucrezi pe produse/servicii folosite intern.
- Oportunitățile de creștere: fie învățând technologii noi, fie oferă training-uri în domenii conexe etc. În general orice firmă care caută să-și crească angajații e de preferat, în ciudata salariilor probabil un pic mai mici
- Flexibilitatea: poți lucra de acasă/remote, ai program fix, poți face trecerea într-un alt departament dacă e firma mare etc - sunt iarăși chestii care te pot ajuta uneori și pentru are mai poți scădea din pretențiile salariale. Atenție aici, că lucru de acasă pentru unii angajatori înseamnă să lucrezi și de acasă și se așteaptă să fiți disponibili și peste program dacă e nevoie.
Nu, dar aș fugi de jobul respectiv.
Am o prietenă care a făcut foarte mulți ani freelancing (încă mai face cred), și ea zicea că din 21-23 de zile lucru pe luna, o să facturezi în medie cam 11-13 zile max (repet: în medie). Asta înseamnă 47-61%. Restul timpului e pierdut cu comunicații, hârtii (facturi, contracte) etc.
Dacă iei în considerare o firmă în care toată munca auxiliară o fac alți angajații și există costuri auxiliare (mai multe hârtii, sediu, hardware, salarii plătite, asigurări extra, fluctuații ale pieței etc), chiar și 1/3 pare puțin.
Da, dar cu un programator din Silicon Valley profitul ar fi zero. Plus că în Silicon Valley salariile sunt umflate și din cauza cererii foarte mari, fără a fi neapărat corelate cu productivitatea programatorilor de acolo.
Și acolo tot acolo ai și cele mari disparități sociale. E tentant să ceri să fi plătit cu cât meriți, până realizezi că nu e chiar așa fain cum credeai. Concurența mare și ajungi să sacrifici timp liber, familie, sănătate ca să rămâi în top. Asta în timp ce trăiești în orașe pline de cerșetori (cum e San Francisco de exemplu).