Mai angajeaza cineva programatori in 2020 si nu gaseste ? Atunci de ce dragi manageri romani aveti mentalitate invechita?

Da un inginer complet e un intreg departamant de IT, face si clatite dupa ce termina de scris cod.
Ce spui tu e o prostie imensa, cu cat o persoana spune ca se descurca cu mai multe tehnologii cu atat e mai probabil ca aceea persoana sa nu stapaneasca bazele, are dea face cu o mie de lucruri si nu e expert in nici una. Pentru a fii productiv intr-o tehnologie anume iti trebuie minim o luna de experienta, daca tu o sa schimbi frameworkurile de pe frontend si de pe backend ar fii bine sa schimbi si echipa ca productivitatea va fii nula pentru o buna perioada de timp.

2 Likes

Nu sunt 100% de acord cu articolul insa exista un adevar in ceea ce e scris in articol.
Am fost la un interviu pentru frontend developer si spre mirarea mea am dat de o gramada de chestii complexe, regex, intrebari logice and stuff. Faza e ca imediat ce m-am angajat am realizat ca jobul era o slugareala totala cu tight deadlines pentru PSD-to-HTML, diferenta dintre complexitatea interviului si munca de zi de zi era uriasa. Parerea mea personala e ca e o porcarie ca angajator sa ai brain teasers in interviu, cam toata munca de web developer se invarte in jurul conceptului de CRUD, e ok sa testezi lucrurile de baza dar nu asta conteaza in the long run, in the long run conteaza sa scrii cod mentenabil, e mai ok sa validezi un candidat dupa continutul github-ului.
O alta prostie e ca interviul sa contina si o etapa cu o persoana de HR, nu cred ca ajuta pe nimeni ca programatori buni sa pice interviul pe baza de comunicare, plus ca persoana aia nu are habar de ce faci tu, e doar impresia care conteaza. Poti sa fii sec precum mine si sa spui ca stii sa programezi, sa ai propozitii scurte si adio interviu tehnic.

1 Like

Poti critica modul in care o firma isi alege angajatii dupa ce ii intalnesti pe oamenii care fac interviurile, le intelegi modul de gandire si pe ce pun accent, ce inseamna pentru ei interviul de fapt. Daca dai de un om care face programare de 30 de ani si iti tine un interviu tehnic incepand de la baze pana la hardcore stuff si chestii chiar interesante si tu nu stii nimic din ce intreaba probabil ca este ok sa nu stii multe lucruri, dar nu este ok sa zici ca ei sunt de vina ca nu te angajeaza. Pur si simplu inseamna ca probabil nu esti destul de bun sa lucrezi cu exact acel om in echipa lui.

In rest am mai scris in multe raspunsuri ca majoritatea angajatorilor habar n-au ce cauta, ei cauta ca sa aiba talent in stoc.

1 Like

Imi pare rau dar nu este deloc o prostie ce am spus. Este adevarul.

Am o echipa care face dezvoltare cu Angular, Java si Scala. Toti inginerii sint capabili sa se miste între roluri si tehnologii fara probleme.

Ba mai mult, cand a fost nevoie sa scrie o integrare cu o sursa de date, au scris si in C++.

Toti au puncte tari si mai putin tari in experienta si competente dar se completeaza reciproc si invata unii de la altii.

Asta inseamna sa fii un inginer complet.

Si da, stai linistit. Sint platiti foarte bine. Media salariala este 85k EUR / an.

Si nu, stai linistit, nu sint exploatati. Au flex time, lucreaza de acasa cand au nevoie, nu au ce cauta sa munceasca in weekend.

Se poate. Dar trebuie sa iti doresti sa fii atat de bun si sa te inconjori cu ingineri cel putin la fel de buni ca tine.

4 Likes

Tocmai astea conteaza, avand lucrurile de baza demonstrezi ca “in the long run” esti capabil sa inveti si altceva in afara de stack-ul pe care ai fost angajat.

Daca vrei sa nu treci prin lucrurile de baza, e normal sa nici nu ai pretentii de senior.

Ba da, ajuta. In 99,9999% din cazuri vei lucra intr-o echipa si nu isi doreste nimeni un coleg care nu stie sa comunice. Partea de soft-skills face parte din profilul de senior.

Probabil nu ai intalnit, insa exista echipe in Bucuresti care fac o iesire la bere cu viitorul candidat. Nu te integrezi in echipa, nu esti angajat.

1 Like

@danielp Sint de acord 100% cu afirmatiile tale. Conteaza enorm si cunostintele de baza in software development si soft skills.

Una peste alta trebuie sa recunoastem ca angajatul tine 50% de abilitatile proprii si 50% de noroc.

Ambele parti sunt in ceata: nici angajatorii nu stiu cine e bun, stiu doar de cine vine la interviu, nici angajatul nu stie cu cine se leaga la cap, ce il convinge pe angajator sa-l treaca pe statul de plata.

Un lucru e cert, fiecare vrem maximul de castig pe efort minim. Tinerii vor sa se afirme, seniorii sa fie respectati. Mie nu-mi plac cei care fac pe dracu-n-patru si lucreaza peste program sa arate cine sunt. Nu castigam un premiu ca lucram peste program, nu da nimeni doi bani ca am facut un algoritm sa prelucreze datele cu 0.5 secunde mai repede.

Curiosi, juniori, seniori, antreprenori (care au programat) suntem toti de aceeasi parte a baricadei si ar trebui sa ne sustinem. Si nu ma refer aici la prostia de a ne da mari ca stim 10 limbaje de programare si ca toti ar trebui sa fie la fel.

Trebuie sa iesim din starea asta de animal jigarit in care inlaturam pe toti cei care se apropie de felia noastra ca poate ne-o va fura si sa ne sustinem. Si aici ma refer la ceva juridic, sa avem o asociatie a programatorilor la care sa aderam fie prin diploma, fie prin realizari concrete, unde sa cotizam cu niste bani lunar si care sa lupte pentru noi.

1 Like

Good luck with that.

IBM, cand a fost in situatia ca angajatii doreau sa isi faca sindicat, a preferat sa concedieze toti angajatii din locatia respectiva decat sa accepte ideea de negociere colectiva.

Nokia, cand am lucrat pentru ei, aveau sindicat, culmea, erau afiliati la sindicatul metalurgistilor, care negocia cu compania contractul colectiv. Dar, tara nordica…

ANIS nu stiu cat face pentru companiile care au calitate de membru in asociatie. Darămite la nivel individual.

Iar un ordin al inginerilor in software development ar aduce cu sine o multime de dezavantaje deoarece, asa cum este situatia cu ordinul arhitectilor, numai inginerii cu studii de specialitate ar avea dreptul sa practice meseria.

Ceea ce ar crea o multime de probleme industriei IT.

Vrem, nu vrem, trebuie ambele parti sa ofere ceva. Programatorii sa demonstreze ca stiu programa, iar angajatorii ca pot sa remunereze aceasta munca.

Totusi, sustinerea trebuie sa fie principala directie. Vrei sa aderi, hai sa iti oferim tot de ce ai nevoie sa poti invata si, apoi, adera.

Ne place sau nu, divide et impera este o realitate. De unii singuri vom fi mereu in dezavantaj.

1 Like

Ideile din articol sunt frustrări reale, dar din păcate atitudinea cu care sunt puse este greșită. Nenea care a scris articolul (pot să pun pariu că) nu-i recrutor, deci crede că știe mai bine decât cei de la HR cum se fac interviurile.
Este frustrant și pentru oamenii tehnici și pentru oamenii de HR să ții un interviu. Sunt de acord că este nevoie de o revoluționare a interviului de angajare. Ce multe ori ești ca la școală: primești niste întrebări după care trebuie să te dai in spectacol că ce știi tu și cât de deștept ești tu numa pentru a lua interviuri. Și pentru că nu era suficient, apoi trebuie să ai skilluri de negociere, eventual daca țintești mai sus să vezi dacă firma se potrivește și așteptărilor tale, nu numa’ invers. După ce ai trecut interviul tehnic de multe ori afli că colegii tăi nici măcar nu au auzit de răspunsurile date de tine la interviu.
Trebuie, pe de altă parte să fim și noi, oameni tehnici, corecți și să recunoaștem că tindem către atitudinea de oameni răsfățați. Oricine are la dispoziție atâtea variante și oferte nu are cum să nu și-o ia în cap. Fiecare dintre noi avem un sâmbure de copil răsfățat. Trebuie numai să fin conștienți de asta și să ne aducem aminte atunci când suntem respinși din motive pe care nu le găsim.
Am văzut undeva pe forum că pentru interviuri este nevoie de pregătire permanentă. Mi se pare o idee bună. Industria IT este într-o permanentă schimbare, apar tehnologii noi în fiecare an, deci și interviurile se schimbă. Personal nu cred că este o rețetă. Sunt doar modalități care pentru unii merg iar pentru alții nu.

Interviul este ocazia pe care o are fiecare dintre noi, atunci cand cautam sa facem o schimbare de job, sa ne vindem.

Ne vindem pe noi insine, si trebuie sa stim sa fim șarmanți, sa ne imbracam asa incat sa facem o impresie pozitiva.

Ne vindem skilurile si competentele, si trebuie sa fim pregatiti beton, ca sa raspundem corect si complet intrebarilor care ne sint adresate.

Ne vindem timpul pe care il vom dedica jobului si trebuie sa stim sa negociem, sa facem compromisuri pentru a ajunge la o intelegere mutual avantajoasa.

Toate acestea sint skill-uri esentiale pentru succesul profesional si in viata.

Daca intelegem si acceptam ca procesul de intervievare este in esenta un proces de vanzare si fiecare parte incearca si trebuie sa se prezinte cat mai bine si sa fie pregatita pentru ce se intampla, atunci sintem pregatiti sa avem succes si sa obtinem ce dorim, ce ne trebuie.

1 Like

Daca nu te vinzi la cine trebuie, este cam degeaba. :slight_smile:

No kidding!

In rest somewhat de acord. :slight_smile:

3 Likes

De acord. Motiv pentru care am afirmat ca ambele parti se vand in procesul de intervievare. Cel putin in IT asa este si companiile trebuie sa fie constiente ca si ele sint evaluate si trebuie sa aiba imagine si reputatie bune, o cultura sanatoasa, pozitiva, construita pe principii care promoveaza succesul tuturor: angajati, organizatie, actionari.

In US se poate observa de cativa ani o tendinta a pietei de a tine interviuri “a la google”(sper sa nu apara cineva in care sa imi ceara statistici oficiale si studii facute la MIT ca sa imi sustina afirmatia. Cautati pe google, teamblind, glassdoor si o sa vedeti ca am dreptate).

Consta in 1 zi intreaga pe care o petreci ca si candidat la compania unde candidezi. 1-2 interviuri de algoritmi si structuri de date, 1-2 interviuri de system design si cam 1-2 de behavior. Stai toata ziua acolo si astfel au si o mai buna idee despre “culture fit”(Sa fim seriosi, in romania, dupa 1h de interviu, nu se poate numi ca iti faci o parere despre un candidat, mai ales pe partea de culture fit. E loterie).

Este evident ca piata acolo tinde, in a standardiza astfel procesul de selectie la programatori. Ma refer la angajari pe termen lung in companii cat de cat serioase in contrast cu companiile de servicii de outsourcing sau agentii care probabil ar fi interesate mai mult ca un programator sa stie sa faca concret o aplicatie CRUD in React, de exemplu, si mai putin ca acel om nu stie ca “programelul” lui se executa in O(n^2) in loc de O(n). Nu ca ar fii neaparat ceva rau in asta, e doar un exemplu.

De ce mai cred ca piata acolo tinde chiar si in Romania? Stiu 4 companii serioase care tin asemenea tipuri de interviuri deja in Bucuresti iar compania pentru care lucrez acum ia in considerare treaba asta incepand de la anul.

Nu stiu daca o sa fie mai bine sau o sa fie mai rau, dar parerea mea personala e ca o tehnologie concreta poate fi invatata usor de cineva cu putina experienta. Pe de cealalta parte, m-am cam saturat sa tot gasesc In cod 6-7 bucle “for in for” si scuze de genul “nu s-a putut altfel”.

M-ar interesa si parerea voastra. Poate un pic mai mult as vrea sa stiu ce gandesc cei care sunt sau au fost hiring managers sau similar.

2 Likes

Eu sint adeptul abordarii “interview day” cu decizie in 48 ore din partea tuturor departamentelor implicate in proces.

1 Like

Foarte buna cartea! Ai facut o alegere buna. Te ajuta sa iti schimbi optica atunci cand privesti progresul tau prin viata.

1 Like

Eu am întâlnit postarea asta acum ceva vreme pe LinkedIn și nu pot sa spun că nu am rezonat cu mesajul. Însă, ideea asta că suntem “oprimați” și că în partea cealaltă totul e mai verde e total greșită.

În calitate de candidat, am învățat să pun întrebări, mai mult decât să răspund, la un interviu.

De ce? Pentru că întrebările duc la răspunsuri pertinente. IAr dacă nu duc, înseamnă că nu ai ce căuta acolo. Din răspunsurile pe care le primești, poți să-ți dai seama dacă sunt serioși, și chiar vor să angajeze, sau sunt doar “la pescuit” — și-au făcut cota și acum caută să vadă dacă pot prinde un biban gras, dar fără să pună momeală în ac.

Ce mi se pare deficitar de toate părțile este procesul de follow-up. Nimeni nu trimite email-uri, nimeni nu întreabă, nimeni nu dă feedback și nimeni nu-l cere.

Dacă ai fost respins la un interviu, întreabă de ce, și ce ai putea îmbunătăți. Dacă nu-ți mai răspunde nimeni, mai dă-le un email… nu te costă nimic… nu ești atât de important încât să nu poți trimite un email.

S-ar putea ca răspunsul pe care îl primești la email-ul acela să-ți releve niște puncte oarbe pe care nu știai că le ai.

Sau s-ar putea să nu-ți releve nimic … :sweat_smile:

Spor!

3 Likes

După 10 ani de proiecte personale în care am fost propriul angajat mi-aș fi dorit să mă angajez (nu eu pe mine) la anul, iar după ce am citit tot topicul acesta mă gândesc cu oarecare groază la ceea ce mă așteaptă la interviuri. Oare se vor uita ciudat la mine dacă am 40 de ani și voi dori să intru ca junior?

2 Likes

Da, exista riscul acesta. Ceea ce trebuie sa eviti cu orice pret, este sa considere ca junior + varsta = lipsa capacitatii sa inveti si sa evoluezi profesional.

1 Like

Și interviurile á la Google sunt hulite de mulți oameni. Nu sunt un panaceu. Cam orice ai face, nu ai cum să scoți deajunsa informație despre un om și el despre poziție în 4-5 ore de interacțiune.

1 Like