Atunci îți dedicai câteva săptămâni căutând componente pentru că ăsta era job-ul tău. Procesoarele erau suficient de simple pentru a putea fi înțelese relativ ușor de oricine, la fel și legăturile între diversele componente.
În plus, ca programator, erai oarecum forțat să codezi la un nivel cât mai apropiat de bare metal, deci nu era ca și cum aveai de ales dacă vei știi sau nu despre hardware.
Atunci chiar erau extrem de puține opțiuni hardware dacă ne raportăm la ce găsim azi. Serios, uită-te doar la socket-urile procesoarelor. Dacă cercetezi un pic, o să vezi că există fix un singur fel de componente asupra cărora s-a căzut de acord și ești 99.99% sigur că se potrivesc mereu, indiferent de configurația ta: unitățile de stocare. Atât. Orice placă de bază are memorii care s-ar putea să nu meargă, memorii recomandate, plăci video etc.
Hai să nu mai facem cherry picking aiurea.