Psihologia e in mare parte pseudo-stiinta chiar si cand e facuta de catre experti (nu de-aia auto-didacti, ci de-aia cu scoala pe bune pe domeniu, doctorat, etc). Nu-ti pierde timpul.
Daca aia o dau in bara in peste 50% din cazuri, ce sanse are un amator?
https://www.nature.com/news/over-half-of-psychology-studies-fail-reproducibility-test-1.18248
Plus ca ce faci tu pe-acolo nu e decat un atac la persoana.
Nu mă pricep la psihologie, nu am nici un fel de studii în zona aia. Dar… mă intrigă o chestiune în afirmația ta.
Articolul la care faci referire zice că o parte (mică, mare, nu are importanță acum) din studii nu pot fi reproduse. Nu că toate studiile nu pot fi reproduse, nu că toate studiile au 50/50 șanse să fie reproduse. Nu. Doar unele studii nu pot fi reproduse.
Mergând pe raționamentul tău, putem face așa: având în vedere că jumătate din clasa a VII-a are rezultate diferite pentru (a+b)², rezultă că matematica este pseudoștiință.
Mergând mai departe: având în vedere că majoritatea elevilor (din toate clasele) au note sub 10, recte nu pot reproduce rezultatele testelor date de profesori, înseamnă că materiile predate în școală sunt pseudoștiințe.
Din articolul pus de tine eu înțeleg că oricine poate trimite un studiu, indiferent dacă este sau nu reproductibil, indiferent dacă este sau nu pe bune. Dar treaba asta tind să cred că se poate întâmpla în orice domeniu.
Nosek believes that other scientific fields are likely to have much in common with psychology. One analysis found that only 6 of 53 high-profile papers in cancer biology could be reproduced2 and a related reproducibility project in cancer biology is currently under way. The incentives to find results worthy of high-profile publications are very strong in all fields, and can spur people to lose objectivity. “If this occurs on a broad scale, then the published literature may be more beautiful than reality," says Nosek.
Aplicând același raționament, tratamentul anticancer este pseudoștiință. Ba chiar mai pseudoștiință decât psihologia.
Ok, asta iti explica metoda ceva mai bine decat sunt eu dispus sa o fac:
Nu era vorba despre clasa a VIIa la matematica, decat daca cumva respectivii au publicat rezultatele intr-un jurnal peer review, si inca ‘respectabil’, dupa cum se exprima autorii. Si nu era vorba despre ce publicau ei, ci in general, despre ce se publica pe domeniu. Daca peste 50% dintre articole erau false, ei bine, atunci era vorba despre pseudo-stiinta. Desi matematica e un pic nefericit aleasa, sa zicem. Nu de alta, dar e discutabil cat de stiinta este (eu zic ca este, dar e foarte mult de argumentat pe asta). Dar clar ca ce fac copiii aia care obtin peste 50% rezultate gresite, este pseudostiinta. Nu fac matematica, acolo rata erorilor e ceva mai mica, din fericire 
De trimis, poate trimite oricine. De publicat, ia incearca pe bune, sa vezi daca poti.
Din pacate, metodologia a alterat masiv stiintele ‘soft’, de ceva vreme incoace si-au bagat codita tot felul de ‘stiintifici’ cu tampenii post-normale si post-moderne. Asa s-a ajuns ca incertitudinea uriasa sa devina certitudine, si adevarul sa devina fals si falsul adevarat.
Asta a explicat foarte bine cum sta treaba: Why Most Published Research Findings Are False Si sta rau. Asa ca acum stii: daca vezi intr-un articol doar statistica, cu cel mult niste ‘explicatii’ post hoc, si in plus statistica aia are intervale halucinante de tipul 95%, valori floare la ureche pentru p-hacking (pentru comparatie, fizica foloseste 5 sigma pentru a putea pretinde o descoperire: 5 Sigma What's That? - Scientific American Blog Network ) ai face bine sa presupui ca e fals, nu adevarat. Ai sanse mai bune sa ai dreptate.
Cat despre tratamentul anti-cancer, noroc ca pana la ala mai trebuie trecute o gramada de teste, nu ajunge un singur articol publicat despre ceva ce au stablit unii ‘in vitro’ prin p-hacking. Nu e cazul cu psihologia sau alte pseudostiinte. xkcd: Significant
Are importanta enorma. O gramada de tampenii pot sa aiba ‘dreptate’ cateodata, din pur noroc. Asa ca conteaza foarte mult in cate cazuri stiinta (sau ‘stiinta’) aia o ‘nimereste’. Altfel, poti argumenta ca si numerologia, alchimia, astrologia, homeopatia, etc, sunt stiinte pe bune.
Eu mai degrabă aş zice că unele ştiinţe sunt imprecise, din cauză că au extrem de mulţi parametri de luat în calcul (cum e meteorologia, seismologia şi probabil majoritatea ştiinţelor care se ocupă de organismele vii). De exemplu, cum naiba să studiezi un virus dacă ăsta suferă mutaţii sub ochii tăi, va trebui să te mulţumeşti cu o aproximaţie.
Mai mult info gasiti si pe wiki despre replication crisis pentru interesati:
Au studiat psihologie, medicina, dar si ceva ML si information retrieval. Si nu au reusit sa replice.
Dar realist, rezultatele studiilor astea sunt extrem de optimiste zic. In realitate, lucrurile stau mult mai rau, si e cross-disciplinar: de la psihologie, la CS, la geologie, la fizica (scared 
), cred ca majoritatea a ce se publica e fie ne-replicabil (datorat “zgomotului” daca vreti), sau fals (datorat erorilor la realizarea studiului, erori de logica, sau chiar falsului de-a dreptul). Unde mai pui si complexitatea in sine a ce e studiat: atomi=simplu, celule=complex, oameni=complex**2, societati=complex*n. Sunt mai multe motive ptr. treaba asta, elaborate si pe wiki.
In realitate eu nu vad treaba asa de groasa pe termen lung. Milioane de oameni fac stiinta, publicand zeci de milioane de rezultate anual. Incet incet cernem ce e adevar, de ce e neadevar sau zgomot, si in timp ajungem la o intelegere mai buna a realitatii. Cand chiar conteaza ceva: facem un medicament nou, construim o racheta, etc. se clarifica si ce merge si ce nu pana la urma.
OTOH, sunt schimbari ca urmare a acestor meta-studii in domeniu, nu au ramas lucrurile asa, iar insasi meta-studiile fac parte din metoda stiintiifica pana la urma.
Iar @anon31094663 esti ca de obicei … neeficient in comunicare. Nu cred ca tu chiar vrei sa convingi pe cineva de ceva, ca alegi cam cele mai intortocheate metode de a face asta. So zic ca-i doar trolling sau show-off-ing 
Noi o sa venim cu argumentele noastre, el cu ale lui si 15 mii de articole si in final iese un talmes balmes specific Devforum 
Psihologia nu e o știință exactă. Cum nu e nici medicina. Asta nu le face mai puțin valoroase. E irealist să te aștepți să fie totul exact și reproductibil în toate domenii.
Când mergi la doctor să te tratezi, primești un diagnostic și tratament pe ce crede doctorul că ai. Multe boli sunt foarte greu de diagnosticat exact sau testele sunt greu de făcut. Sunt cazuri în care n-o să știi niciodată ce ai exact. Așa că primești tratament pe o aproximație, ceea crede doctorul că e mai probabil să ai.
Nu aș vrea să trăiesc fără medicină. Chiar și așa imprecisă cum e. E mai bun decât nimic. Nu avem alternative care să dea rezultate mai bune (statistic vorbit). Nu mă aștept să dea rezultate 100% din cazuri, dar prefer să încerc decât să stau fără tratament.
La fel și cu psihologia. Da, e imprecisă. E foarte interpretabilă. Însă lucrurile funcționează de cele mai multe ori. Sunt o mulțime de oameni care au mers la terapie și au simțit beneficiile.
Din ce am mai citit în legătură cu reproductibilitatea studiilor, înclin să cred că e vorba de studiile alea cu titluri bombastice făcute să prindă la public. Care sunt de obicei împachetate cu povești frumoase și concluzii ușor de ținut minte. Care sunt citate des prin cărțile motivaționale. De exemplu cel cu copiii care se abțin de la a mânca prăjitura din fața lor ca să primească două mai târziu ajung mult mai bogați în viață (argument pentru delayed gratification). Ulterior s-a descoperit că majoritatea copiilor care nu au mâncat prăjiturile proveneau din familii înstărite. Și așa mai departe.
Până la urmă, doctorul contează mult mai mult decât știința în sine. Psihologia, ca și medicina se bazează foarte mult pe instinctele doctorului. Nu e algoritmică, unde totul trebuie să fie exact. Fiecare psiholog și doctor are un anumit stil. Nu cred că există doctor să fie de acord cu toate studiile publicate în domeniul lui. Fiecare își alege un anumit curent de gândire din domeniu și practică în stilul ăla. Chiar dacă stilul lui se contrazice cu cel al colegilor. În timp (câteva generații), se filtrează lucrurile și rămâne ce mai bun.
Și dacă tot suntem pe subiect, probabil multe chestii din medicina actuala se vor dovedii nocive peste 20 de ani de exemplu. Așa că e mai ușor să accepți că asta e cea mai bună soluție de moment și să nu ne mai stresăm că nu e 100% precisă și reproductibilă.
Este psihologia o pseudostiinta?
0 participanți
Noroc ca metoda stiintifica nu e stabilita prin vot.
Din pacate astea se pot aplica cam la toate pseudo-stiintele si religiile.
Totusi, ai si o alta metoda de a verifica: ‘stiinta’ X zice ca ei coboara bara pana la genunchiul boastei din cauza motivelor tale enumerate mai sus, sa zicem la prostia aia de 95%. Apoi o da in bara nu cat zice, ci in peste 50%. E dificil?
Hai ca nu e chiar in halul ala.
Daca accepti chestii nereproductibile, orice tampenie, oricat de mare, e stiinta.
Dupa cum au demonstrat unii, Mein Kampf e ‘stiinta’ cand se accepta relaxarea metodei in halul ala 
Experimentele arata ca de cele mai multe ori, nu functioneaza. Adica e exact pe dos decat zici tu.
PS A nu se uita ca wikipedia are un bias de o anumita orientare.
Although Nosek is quick to say that most resources should be funnelled towards new research, he suggests that a mere 3% of scientific funding devoted to replication could make a big difference. The current amount, he says, is near-zero.
Nu zice rau omul, fonduri ptr. a verifica validitatea studiilor. Mai mult decat atat poate ar fi bine ca psihologii/psihiatrii sa aiba ca material educational studii care au fost replicate cu succes. Ceea ce habar n-am daca e cazul sau nu zilelea astea.
Intrebarea e: e benefic sau nu sa fim tratati de psihologi/psihiatri si pe baza studiilor nedovedite 100%?
Pe de o parte risti efecte neplacute urmand tratamente daunatoare. Pe de alta parte risti sa nu beneficiezi de tratamente “cutting edge” care ar putea fi benefice.
Sau cine stie, poate ca psihologia/psihiatria aplicata este un mare experiment si noi suntem atat guinea pigs ptr. experimente cat si beneficiarii tarzii ale acestor experimente. 
Exista o gramada de metode pentru a impiedica defecarea pe metoda stiintifica.
Una ar fi sa exista ‘skin in the game’ la nivel mai mare decat in prezent.
Nu doar beneficii pentru ‘rezultate’, ci si pedepse drastice pentru bullshit.
E o sabie cu doua taisuri, eu zic ca poti evalua daca ceva e pseudostiinta sau n-are un anumit index de integritate cu un algoritm, nu trebuie mai mult skin in the game. In rest pe termen lung oricum nu conteaza, doar pare sa conteze.
E suficient ca studiile sa existe si sa fie finantate aleator, la final e loterie ce o sa fie folosit pentru a avansa o tehnologie si ce o sa fie folosit pentru a promova anumite interese.
Problema e altundeva: Cine e la putere are nevoie de date ca sa ia decizii si din pacate s-ar putea sa ignore un index de incredere/integritate la un studiu si sa il promoveze ca sa castige fata, aducandu-i o valoare falsa.
Daca Trump spune ca un anumit studiu a dovedit ca inalbitorul e bun pentru covid e o problema mai mare decat studiul in sine. Inalbitorul e bun pentru a omora virusul, dar nu e bun sa fie baut si sunt destui oameni care nu o sa inteleaga diferenta. La fel si cu psihologia, daca iei un studiu facut pe suedezi si il aplici in Romania o sa vezi ca nu poti reproduce rezultatul si zici ca e o prostie.
Problema apare atunci cand ‘psihologia’ face Faulty generalization - Wikipedia de la esantionul lor in mod tipic de tot rahatul, la populatia generala. Si cam o fac, de unde si ‘rezultatele’.
E ‘normal’ ca o fac, pentru ca li s-a permis sa relaxeze metoda stiintifica pana au transformat-o in rahat pe bat. Si ii pot fraieri pe multi, poti vedea si mai sus ce scuze se gasesc pentru ‘imprecizie’. Oamenii nu stiu ca se poate opera riguros chiar si cu chestii imprecise/improbabile. Asta nu e deloc o scuza ca sa faci p-hacking. Absolut deloc. Si nu e deloc o scuza ca sa dai in metoda stiintifica cu sete.
Uite unde s-a ajuns: https://wattsupwiththat.com/2020/09/16/scientific-american-goes-full-anti-science/ Vor sa se renunte de tot la falsificabilitate, permitand orice tampenie nefalsificabila sa devina stiintifica.
Daca nu ti se permite sa demonstrezi ca ceva emis de post-moderni e fals, orice dogma politica sau religioasa e ridicata la rangul de stiinta. Orice fals adevarat in acceptiunea post-moderna devine irefutabil. ‘Pamantul e plat’ devine adevar stiintific fundamental, daca Partidul o cere.
PS Veritasium are un video pe tema post-modernismului (nu l-am vizionat inca):
Mai are unul care arata ce inseamna sa te focusezi pe confirmare in loc de refutare:
Falsificabilitatea la modul usor de inteles. L-am mai pus, dar il mai pun pentru ca e foarte sugestiv.
Eu zic ca nu conteaza, doar pare sa conteze.
Nu poti dovedi nici ca cei care confirma stiinta buna mint pe termen scurt sau ca e mai gresit ca cei care reusesc sa falsifice un rezultat fiindca la final poate veni cineva sa dovedeasca ca amandoi au avut
numere gresite si probabil pe termen lung asta se intampla.
In timp se acumuleaza mai multe date (exceptie daca se pune cenzura), cu mai multe date poti lua decizii mai bune, din ceea ce rezulta ca probabil orice rezultat indiferent de cum a fost obtinut va putea fi anulat in viitor intr-o alta perspectiva. Iar daca poti o sa ajungi oricum la total alt rezultat si anulezi oricum stiinta dictata de cineva prin confirmare.
De exemplu fizica de acum va fi istorie in 500 de ani daca nu ne oprim din convergenta. Sa nu uitam ca dupa revolutia industriala n-avea nici un sens sa te faci fizician fiindca totul era inventat deja.
Problema e daca ne oprim din convergenta din cauza unui grup religios anti stiintific/ alte interese de a controla oamenii. De fapt e posibil ca nici macar sa nu avem un cuvant de spus in asta daca avanseaza calculatoarele la nivelul nostru de inteligenta.
Nu poti daca se renunta la falsificare. Alt rezultat e pur si simplu ignorat, eventual declarat ‘eroare de masura’, sau aruncata vina, ca mai sus, pe imprecizie. Rezultatele precise sunt doar cele conforme cu dogma, orice altceva e imprecizie. Punct.
La un anumit punct te lovesti de realitate, e.g oameni mor, se porneste un razboi si nu poti castiga un razboi cu tehnologie mai proasta bazata pe dogma dupa cum ne-a aratat istoria.
La momentul actual cel mai mare risc e ca o tara ca si China sa promoveze anti science in tarile democratice si in interior sa promoveze exact inversul tot prin dogma. Rezultatul ar fi ca de exemplu China o sa controleze toata lumea daca la ei va functiona falsificarea in mediul academic si in alte locuri nu ca asa s-a decis in mod democratic. Rezultatele pe termen lung pot fi ironice.
Istoria ne-a aratat si reversul medaliei. Cultura araba a avut ceva avant in perioada in care Europa s-a scufundat in dogmatism. Din pacate, asta a fost doar o perioada, apoi au dat-o in aiureli cam ca acum, ‘invatatii’ lor ajungand sa scrie despre ce scriau invatatii anteriori, in loc sa incerce chestii noi. Treaba asta poate dura multisor. Chiar si impactul ‘revolutiei culturale’ din China a durat cam mult.
Iar daca e nevoie de razboaie ca sa ne trezim la realitate, e rau. Si nu neaparat castiga cel ce are tehnologia cea mai buna, in masura in care toate partile dispun de suficienta tehnologie, cum ar fi cea nucleara sau biologica. Pot castiga cei mai nemernici, dispusi sa o foloseasca.
Eu nu sunt convins ca bombele nucleare nu pot fi preluate de o singura parte, de exemplu daca vine cineva cu o metoda de a scana fiecare submarin din ocean si fiecare siloz pe pamant, atunci poate sa porneasca un razboi nuclear de pe o zi pe alta si n-are nici o treaba fiindca poate intercepta/dezarma fiecare racheta.
Singurul motiv pentru care exista siguranta e ca nu poti scana intreg oceanul si pamantul, daca cineva reuseste cumva o sa fie distractie.
Oricum cel mai probabil scenariu e cine trage primul castiga (se poate pregati de defensiva sau pierderi strategice) sau nimeni nu castiga.
Everybody dies:
Nu, nu moare toata lumea, nu e nici ca in jocurile video, nici ca in propaganda.