V-ați gîndit să părăsiți domeniul IT? Eu m-am gîndit dar, nu f serios…
I’ve spent the last year planning my exit strategy. I moved to somewhere with a lower cost of living. I lowered my expenses. I prepared to live on a fraction of my income.
Then I quit my job as a Principal Software Engineer for a major tech company. They offered me a promotion, I said no. I have zero plans of ever getting another job in this industry.
I love coding. I love making software. I love solving complex problems. But I hate the industry and everything it’s become. It’s 99% nonsense and it manufactures stress solely for the sake of manufacturing stress. It damages people, mentally. It’s abusive.
I’m sick of leetcode. I’m sick of coding interviews. I’m sick of everyone being on Adderall. I’m sick of wasting time writing worthless tests. I’m sick of fixing more tests than bugs. I’m sick of endless meetings and documents and time tracking tools. I’m sick of reorgs. I’m sick of how slow everyone moves. I’m sick of the corporate buzzwords. I’m sick of people talking about nebulous bullshit that means absolutely nothing. I’m sick of everyone above middle management having the exact same personality type. I’m sick of worrying about everyone’s fragile ego. I’m sick of hissy fits. I’m sick of arrogance. I’m sick of political games. I’m sick of review processes that encourage backstabbing. I’m sick of harassment and discrimination. I’m sick and I’m tired.
And now I don’t have to deal with it anymore.
I’ve never felt happier. It’s as if I’ve been freed from prison.
I won’t discourage anyone from pursuing a career in software, but I will encourage everyone who does to have an exit plan from day one. One day, you’ll realize that you’re rotting from the inside out.
Principal Software Developer la o corporatie înseamnă un salariu de îți faci orice altă afacere după un an. Sunt sigur ca nici până acum n-a frecat menta, deci e liber să devină și neurochirurg.
Uită de faptul că dacă ajunge mai sus poate schimba încet lucrurile în bine.
Cat despre faza cu neurochirurgul, a fost o gluma. De fapt, dureaza foarte mult timp si costa incredibil de mult in US ca sa ajungi acolo. Probabil ar simti ala chiar daca ar avea sute de mii de dolari economisiti.
Nu stiu de unde se scot astfel de mituri, insa ele sunt periculoase. Orice middle manager din IT castiga aproape cat un principal, in multe locuri e clar peste. In primul rand ca ii evalueaza pe cei senior/pricipal, si nu poate castiga sub ei. Apoi mai avem in vedere si ca principal alegi sa fii pt ca nu vrei cariera de management, asta insemnand ca singur alegi plafonarea.
Da, posibil in unele locuri sa primesti mai multe actiuni ca sa ramai dev, dar cat e vesting period pt acele golden cuffs?
Sau toate companiile sunt la fel odata cu aparitia middle managementului?
Cate startupuri poti insirui, cu securitate a jobului apropiata de zero si cu majoritatea banilor primiti ca actiuni, salariul lunar fiind incredibil de mic raportst la corporatii? Cand vrei familie si alte lucruri, depasind 20-si-ceva de ani nu te mai uiti dupa posibili unicorni, ci ai cu totul alte lucruri pe lista, pe care doar un mediu corporate ti le ofera la pachet cu un plan pe termen mediu si lung.
Cazul respectiv e subiectiv.
Personal nu mă văd stând departe de cod, chiar și dacă n-aș mai profesa.
Dar am un plan de retragere, deși e incomplet.
La un moment dat s-ar putea să trec la grădinărit și produs pentru consum propriu + un mic venit, cât să supraviețuiesc.
Asta-i nu-i regula. Grila de compensare e definită în funcție de “career level” in genul de companie mai măricică unde exista noțiunea de career track, career level, Staff, Principal, etc. Dar e destul de comuna situația că unui EM de “level X” să-i raporteze un IC de “level X+k”. Caz in care e corect si normal ca managerul sa aibă salariul mai mic (și chiar mult mai mic) că omul din echipa. Că această chestie sa se întâmple mai degrabă tine de cat de sănătos și corect sunt articulate și prețuite cele două opțiuni de carieră.
Eu m-am gandit si mi-am schitat un oarecare plan de retragere in minte, plan ce presupune cresterea veniturilor pasive astfel incat sa-mi asigure stilul de viata cu care sunt obisnuit sau un pic peste.
Unii ii spun FIRE - Financial Independent Retire Early.
Pasii sunt simpli:
cresterea veniturilor (done)
reducerea cheltuielor “inutile” (done) - aici intra si schitarea unui buget anual si imlpementarea sa
cresterea gradului de economisire (done, economisesc peste 50% din venituri)
investitii pe termen mediu si lung (imobiliare, actiuni, obligatiuni, etc.) (work in progress)
Cum stii cand esti independent financiar sau unde te afli pe drumul spre independenta financiara?
Exista o regula simpla - regula de 4% - care spune ca poti retrage/cheltui 4% pe an din portofoliul acumulat pentru un stil de viata confortabil din momentul in care nu mai ai venituri active (salariu).
Asadar cand ai ajuns la un portofoliu X, iar 4% din X reprezinta un buget anual suficient pentru stilul tau de viata, inseamna ca esti independent financiar.
Atentie: in bugetul anual trebuie sa intre toate cheltuielile tale, inclusiv locuinta, o masina la cativa ani, etc.,cheltuieli care nu sunt anuale dar au un impact mare in buget.
Personal nu mi-am pierdut increderea in IT sau in omenire, ci doar incerc sa gandesc pe termen lung si sa-mi asigur siguranta financiara si in viitor, avand in vedere ca am luat decizia de a ramane un simplu programator si de a nu face pasul spre management.
In acest context, pur si simplu nu ma mai vad programand la 50+ ani cot la cot cu cei de 20-30 de ani, astfel ca prevad o scadere a venitului activ (salariu) dupa varsta de 40-45 ani.
Este foarte posibil sa nu ajung niciodata la independenta financiara, dar macar voi avea un plan de “pensionare” cu mult peste pensia de la stat, astfel incat “sa nu fiu prins in colivie” in momentul in care nu voi mai putea asigura un venit activ suficient de mare pentru mine si familia mea.
Actiunile mi se pare un drum fara capat acum. Au scazut la jumatate in martie, au fost pompate artificial de atunci si acum sunt la valori astronomice bazate pe… nimic.
nVidia 500 de dolari? Cand abia era 200? AMD la $90+ cand abia trecea de $30 anul trecut? Ma rog, daca stiam cat de perfizi pot fi americanii rezolvam fondul de pensii anul asta.
De fondurile de investitii nu ma ating. Macar la actiuni poti sa ti le retragi inainte sa vina potopul, fondurile mutuale vad ca au ramas cu portofoliile si au scazut de parca ei nu se asteptau - plus ca acolo ma astept sa fie niste persoane documentate care ar fi citit ca americanii urmeaza sa pompeze bani la greu si sa deduca salvarea bogatilor.
Momentan n-am niciun venit pasiv, dar anul asta am inceput sa investesc in actiuni individuale pe USA.
Anul viitor intentionez sa imi fac un portofoliu mai echilibrat intre actiuni (ETFs, indecsi, nu actiuni individuale) si obligatiuni, precum si sa continui sa investesc o mica parte in actiuni individuale.
Planul meu pentru urmatorii ani (3-5-10, depinde) este de acumulare si reinvestire a oricarui venit pasiv (din dividende de exemplu).
Cand ajungi la un portofoliu maricel (vorbim de sute de mii de $), apetitul pentru risc scade, iar in acel moment imobiliarele pot fi o investitie relativ buna. Multi spun ca mai e destul loc de crestere pentru piata imobiliara din Romania.
Cu cat creste portofoliul, cu atat trebuie diversificare in mai multe tipuri de asseturi, fix pe ideea “nu iti pune toate ouale in acelasi cos”.
Am ramas socat de povestea unui angajat full-time care si-a facut un astfel de magazin si povestea ca ajunsese sa faca 4000 de lei pe luna in timp ce el nu se ocupa de magazin. Vindea jucarii de copii.
Trebuie sa studiez legislatia, contabilitatea si cum pot pune pe picioare genul asta de business.
De altfel si experienta mea profesionala spune ca posesorii de magazine online nu prea fac mare lucru ca eu ma ocup de dezvoltarea lor. Dar apoi tinta mea nu e sa am o afacere de zeci de milioane de euro, e suficient 1000 de euro pe luna.
Piata romaneasca e foarte mica pe online oricum, loc de crestere existind. Iar 90+% din magazinele online sunt praf si pulbere ajungand pana la a nu avea buton de “Adauga in cos”.
Desigur, pentru inceput ma intereseaza ca eu doar sa trimit comanda altuia care sa ambaleze produsele/sa le trimita.
Am 0 lei din venituri pasive. Ma rog, e minciuna, am cativa zeci de lei adunati care vin anual din dobanda la depozitele pe care le am…+dividende la niste actiuni. Poate nici atat.
Ma bate gandul sa incep sa fac aplicatii pentru Shopify.
Stiu 1 firma care o duce super bine(1 mil euro cifra de afaceri anuala) cu un portofoliu nu foarte mare de aplicatii shopify. Asta nu inseamna ca eu daca intru maine o sa am cifra lor de afaceri. Ei au ajuns la cifra aia dupa 3-4 ani…dar totusi, merita incercat. M-as mutumi si cu 1/10 din ce au ei.
Dar ontopic…dupa ce am citit postarea de pe reddit pot spune ca simt durerea lui pana “la os”. Imi aduc aminte de problemele pe care le aveam la inceput. Imi tremurau picioarele ca nu stiam cum sa fac un API rest.
Acum problemele mele sunt strict legate de management, corporate, procese, agile, worthless meetings, broken performance review process…intelegeti ideea. Problemele tehnice sunt the fun part in jobul nostru si deja sunt din ce in ce mai rare.
Sa-ti explic cum sta treaba cu regula 4%: adica sa traiesti din dobanda bancii, care era 4% la momentul cand a scris X articolul, si care e spre 0% acum. Apoi, 4% din banii tai e dobanda anuala, deci mai imparti o data la 12, ca sa vezi nevoia lunara. Apoi, preturile vor creste in continuare la toate cele, deci un venit suplimentar de 1000eur azi o sa fie 500eur cand iesti la pensie, iar chiria de 200eur/luna de azi o sa fie 800eur/luna in 25 ani.
Adevarul e ca o sa se imputa treaba rau de tot pentru ca populatia activa scade, guvernele o sa tot fie populiste si o sa tot traim pe datorie. Secretul: faceti-va copii destepti.
Să nu uităm de inflație, că dobânda nici nu acoperă inflația! Vreo 5-6% în zilele noastre, dar dacă mai prindem o perioadă ca anii '90 cu inflație rudă cu Făt Frumos, să crească într-o zi cât altele într-un an…
Planul meu FIRE e sa mor, cand nu mai pot munci, prin munca la ma refer la IT ca nu te mai angajeaza, nimeni la 60 ani, ceea ce e aiurea, in alte domenii eg medicina, drept, financiar esti pe val atunci, asta nu ti se zice cand alegi informatica.
Chiar am citit un articol trist, cineva la 60 ani incerca sa se angajeze ca dev, si nu va faceti iluzii, ca nu a mai tinut pasul, a tinut foarte bine si dus proiecte complexe, oamenii erau foarte entuziasmati cand ii vedeau CV-ul, desigur nu avea date pe cv, US… dar la interview le murea entuziasmul.
Cand zici dobanda, zici banci, iar eu nu am zis nimic de banci.
Cine isi tine banii in banci peste o anumita suma (fond de urgenta si fond de siguranta) si ii lasa sa zaca acolo multi ani de zile degeaba, inseamna ca nu a trecut de primul capitol din nicio carte de educatie financiara.
Stiti ce-am observat la majoritatea prietenilor mei IT-isti? Dupa 10-15 ani de activitate in IT, au o situatie financiara destul de buna, in sensul ca au apartamente sau case achitate, masini decente si castiga mai mult decat cheltuie. Multi sunt in punctul in care “nu mai stiu ce sa faca cu banii”, fix asa. Cei mai multi isi cumpara un apartament mai mare si il dau in chirie pe cel vechi. Nimic rau in asta, macar acum au o sursa de venit pasiv.
Fix asa am fost si eu pana anul acesta, cand am descoperit un nou “hobby” - educatia financiara. In 6 luni am aflat ca sunt analfabet in acest domeniu si ca sunt sute sau mii de instrumente in care poti investi, cu diverse graduri de risc.
Cel mai simplu si la indemana oricui - titlurile de stat. Cati dintre voi stiti despre ele si cati dintre voi cumparati titluri de stat? Nu au cine stie ce randament (intre 3 si 4.5% in functie de perioada, 1 - 5 ani), dar acopera inflatia, care apropo, @iamntz, este ~2.5% in 2020, nu 5-6%.
Sunt curios cati dintre noi avem un randament anual de 4% sau mai mare in ultimii ani, la economii sau investitii.
