Plecand de la concluzia ca la 60 de ani nu te mai angajeaza nimeni in IT, planul tau FIRE ar trebui sa fie ca la 55 de ani sa ai suficienti bani cat sa nu mai trebuiasca sa muncesti pentru tot restul vietii tale.
Citesc acum Unscripted si tipul zice asa: exista 2 usi pentru cei care spera la o batranete linistita: “linia rapida” prin inglobare in datorii sau “trotuarul” prin economisire la maxim traind modest. Ambele insa duc spre “abator” prin sacrificarea prezentului. Inca nu am ajuns si la optiunea a 3-a, care ar evita abatorul, dar ma pune un pic pe ganduri cartea.
Nu trebuie să fii independent financiar, îți trebuie o familie mare în care fiecare să se ajute.
1 Like
La mine la firma e plin de oameni trecuti de 50. Si e plin de lume care lucreaza aici de 20-25 ani. E drept ca e mixat cu fizica, matematica. In UK am colaborat cu multa lume trecuta de 50.
Dar nu mai vorbiti aiureli ca nu te angajeaza nimeni la 50 sau 60. Daca stii, te iau.
3 Likes
Am ascultat recent 10x Rule de Grant Cardone. Sfaturile financiare pe care le da Grant mi se par de bun simt si mi-au confirmat parerile proprii:
- Playing the market (bursa, active, portofoliu actiuni) e waste of time cu sume mici (<100k).
- Investitia intr-un apartament personal (“platesc rata in lot de chirie”) e o idee proasta.
Uite cum vad eu asigurarea unui viitor financiar:
- Banii din job sunt ptr. trait si creat fonduri ptr. investitii viitoare. Stransul banilor “ptr batranete” nu are sens daca ai un salariu mic-mediu.
Eg: daca poti sa pui deoparte $15,000 pe an ai $150,000 in 10 ani. Nu-i rau dar chiar si asa nu as alege calea asta. 3 motive:
Unu: zece ani de job care-i posibil sa fie de kkt.
Doi: Asta-i plafonul maxim pe care poti sa il atingi.
Trei: Stransul curelei timp de 10 ani inseamna ani de tinerete traiti limitat. - Investititii si proiecte antreprenoriale cu un grad mare de risc/ROI cu sume mici. Afterwards investitii cu un grad scazut de risc cu sume mari.
Recent mi s-a oferit oportunitatea sa lucrez ca si gamedev folosind niste tech care nu-mi place neam. 2+k/luna cu posibilitatea de a ajunge pana la 5+k/luna dupa cativa ani in industrie.
Am fost tentat prima data. Dupa aia m-am gandit ca o sa trebuiasc sa petrec ani de zile facand ceva ce nu-mi place deloc.
Analizand presupus avantaj financiar mi-am dat seama ca si ala e nasol: in primul an as fi facut $24k ceea ce pare misto la prima vedere.
Intr-un an insa pot sa scot vreo 3 jocuri pe Steam. La un 1000 unitati vandute cu un $10 net (dupa taxe si fees) ma uit la $30k pe an.
Desigur, aici intervine elementul semnificativ de risc de care vorbeam mai inainte. Poate vand doar 100 de unitati per joc si fac un measly de $3k pe an. E posibil.
Dar daca petreci multi timp insa facand un lucru devii bun la lucrul ala. Se aplica si la apucatul de proiecte cu grad semnificativ de risc sau anumite indeletniciri (eg: gamedev).
Dupa un timp iti creezi o baza de experienta, networking si resurse care iti cresc semnificativ sansele de succes.
Dupa 10 ani de zile de job (si presupunand ca o sa rezist fizic/mental 10 ani) m-as uita la un 300-400k pusi deoparte. 10 ani de simtit mizerabil la job mai mult sau mai putin.
Dupa 10 ani de zile de scos jocuri pe banda rulanta e posibil sa ma uit la niste sume semnificativ mai mari (x10). 10 ani de facut ceva care ma pasioneaza.
Hell, nici macar nu-i nevoie de 10 ani de zile de facut jocuri. Sunt de-ajuns cateva cu un ROI decent ca sa folosesc banii aia ptr. alte investitii cu grad ridicat de risc. Odata ce se strang niste sume mai mari se poate trece la investitii cu grad scazut de risc.
"Save one penny, have one penny", eh?
Probabil depinde si de psihologia fiecaruia. Eu unul simt ca asta-i calea “corecta”.
2 Likes
Nu știu ce să zic despre asta. Dacă nu ești genul care te muți la fiecare trei luni, de ce ar fi o idee proastă? Până la urmă dai fix aceiași bani și la chirie și la bancă (dacă nu cumva dai mai puțin la bancă)…
Lucrurile ar putea sta diferit dacă ai de ales între plătit cash 100k vs plătit rate, dar asta e o altă discuție.
E posibil ca pentru unii oameni sa fie o idee buna.
Pentru mine nu este o idee buna din urmatoarele motive:
- Investesti niste bani intr-un asset care nu-ti aduce un ROI (sau unul nesemnificativ). Dupa 30 de ani casa/apt o sa valoreze cam cat ai platit ptr. ea. Chiar daca ar fi un 2x-3x dupa 30 de ani tot ar fi un mizilic anual.
- Spre deosebire de rent un mortgage este o povara mai insidioasa care te limiteaza (geografic in primul rand, psihologic in al doilea).
- Obligatia financiara de lunga durata iti limiteaza posibilitatile de investitii sau fun de-a lungul vietii. Vb de situatia in care un plata unui mortgage iti ia ~30-50% din venitul lunar
- E doar o iluzie de securitate. Intr-o situatie de urgenta (boli, accidente, etc) casa nu te ajuta cu mult pe cand o investitie in trecut ar fi putut. Daca ramai fara o sursa stabila de venit risti foreclosure. Etc.
ROI-ul unei case - ca și al chiriei - este că nu dormi în gară. Nu știu pentru tine, dar pentru mine e un ROI al dracului de bun 
În momentul de față, ipoteca presupune o parte cash (avansul) + rată pe câțiva ani (20-30). Avansul - 5% - este singura „investiție” făcută diferit decât în cazul chiriei. La un credit de 100k asta înseamnă 5k. E mult? E puțin? Ratezi oportunități uriașe care te-ar putea salva în caz de … chestii?
În rest, povara lunară este aceeași, ba chiar uneori s-ar putea să fie mai ieftin să plătești o rată decât o chirie. Asta cu limitarea geografică… merge la 20-30. Dar când apare și un copil-doi nu-ți prea vine să te muți de două ori pe an. Ah, că te simți tu mai bine știind că ai opțiunea de a muta cortul?
Dacă rămâi fără o sursă stabilă de venit cu ce mai plătești chiria?
7 Likes
Nu prea inteleg eu socotelile tale, dar promit sa incerc. Totusi, faza sta cam asa:
- sa zicem ca nu cumpar apartament. Undeva tot trebuie sa stau, nu? Deci voi plati chirie. Socoteala cu ROI nu o inteleg. Platind chirie(si in 99% din cazuri chiar mai mare decat o rata in acea zona) ce ROI vei avea?
- pentru zona in care locuiesc, chiria este cu 100 de euro mai scumpa decat rata. Asa a fost in ultimii 3-4 ani. Nimeni nu garanteaza ca asa va fii mereu, dar totusi… e o diferenta de 1200 de euro pe an. Sau 36000 dupa 30 de ani.
- Sunt de acord ca o ipoteca te limiteaza geografic. Dar asa cum a zis si @iamntz mai sus, dupa o anumita varsta cam vrei tu sa te limitezi geografic. Cand aveam sub 30 de ani clar nu doream limitarea asta.
- 30-50% din venitul lunar? Are you kidding me? Cam de vreo 2 ani sunt reguli de la BNR sa nu se depasasca 40% din venituri in total. Pentru toate creditele.
- Tot nu inteleg. De ce e diferit a avea o rata pe 30 de ani…Again, banuind ca nu doresti sa locuiesti pe strada, tot va trebui sa locuiesti undeva. Deci vei plati chirie. Cu ce te ajuta a doua optiune sa investesti in viitor iar prima nu?
iar pentru Foreclosure mai nou, in Romania, avem legea darii in plata. Care more or less se traduce prin “Daca nu mai ai bani sa platesti rata, banca iti ia casa. Dar nu ramai cu datorii”. Intre timp poti vinde casa daca vezi ca nu te mai descurci cu ratele. Ca sa ajungi la foreclosure trebuie chiar sa fii incapatanat.
Anumite argumente aduse de tine si te @tacheshun sunt bune si au sens. Le vad appeal-ul si veridicitatea.
Hei, e posibil ca peste 30 de ani eu sa fluier a paguba si aia care si-au luat casa sa stea la caldurica? E posibil.
Cu toate astea discreditez ideea ca rata vs chirie e intotdeauna o alegere mai buna. Idem ptr. revers. Accept ca anumite argumente pro rata sunt valide ptr. multe persoane. Per total insa ptr. mine personal nu e alegere potrivita.
- costuri ascunse sau o alegere paguboasa a casei/apt. Sigur, platesti cu 100 euro mai putin pe rata. Dar ptr. ca-i casa/apt tau investesti masiv in renovare, intretinere, comoditati (mobila), expansiune.
@tachesun zice ca poti s-o vinzi sau in cel mai rau caz ti-o ia banca si n-ai datorii. Deci clean slate in teorie. In practica insa ai niste pierderi: financiare, psihologice, carierale (daca ti-ai ales urat locatia). etc. - Rata e mai mica sau egala cu chiria - asta-i argumentul suprem. E unul bun, n-am ce zice. Dar chiria unde?
Oi plati tu rata 400 de euro in Buc dar se poate trai in chirie cu 150 sau mai putin in provincie. Chiria iti permite sa fii lean si-ti da flexibilitate.
Lean inseamna ca poti sa bagi mai mult in antreprenoriat - if it tickles your fancy. Diferenta aia de 100-200 de euro pot sa-i investesc in business, skills, etc.
Ideea e ca banii pe care-i bagi in tine/business o sa intoarca multiplied (ideally). Afterwards nu zice nimeni sa nu-ti iei o casa.
Sigur, poti sa muncesti 2 ore in plus pe zi si sa traiesti mai comod platind o chirie/rata mai mare. Sau poti sa folosesti alea 2 ore ptr. goals importante ptr. tine.
Cu rata volens nolens am un plafon financiar pe care trebuie sa-l ating lunar, posibil sacrificand resurse si timp pretios. Cu chiria pot fi cat de flexibil imi permite situatia.
Dar e adevarat - daca esti mai pe cariera/familie/job atunci rata probabil e o alegere buna. Cu un focus serios pe antreprenoriat nu vad rata ca pe o alegere buna, cel putin in perioada de inceput.
Nu e adevarat ca renunti la casa si gata ai scapat, cred ca poti face asta din anumite motive eg curs, nu ca pur si simplu vrei tu.
Eu nu prea am auzit ca rata sa fie mai mica decat chiria, ci in general invers. Financiar nu stiu ce sa zic, cred ca depinde mult de persoana, daca vrei libertatea sau sa te stabiliesti undeva, eu as prefera ceva la munte pt aer-ul curat, in orase aer-ul e destul de poluat,
Cred că e un subiect bun pentru noi, pe toți IT-iștii ne vizează, iar cazurile când la 50-60 de ani încă lucrezi sunt de obicei excepția, nu regula.
La faza cu investiția imobiliară, trebuie separate un pic lucrurile.
Una este discuția chirie vs rată și alta este investiția imobiliară în sine.
Eu de exemplu vreau să fac în în felul următor:
Aduni bani de avans din venitul meu propriu și personal, iar apoi să iau un credit astfel încât chiria să acopere rata + un procent fond de rulment.
Nu mă interesează return-ul cât mai curând, mă interesează strict ca pensie. Practic cu 20% din suma imobilului la pensie îl voi avea tot. Iar la pensie, imobilul fiind plătit, chiria va fi practic pensia sau pot chiar vinde imobilul pentru cash, cine știe.
Ăsta e cel mai simplu și safe.
Partea a doua este educația financiară + investiții în shares. Poți merge cu un fond de investiții S&P 500 sau poți pur și simplu să investești în acțiuni S&P 500. De obicei firmele mari cresc încet și sigur, la adăpostul inflației plus un return destul e sănătos.
In mare parte e doar o impresie lasata de faptul ca pe masura ce ITul devine mai important, din ce in ce mai multi tineri intra in domeniu.
Clean Coder Blog
Subiectul a fost atins si aici: Fortran is still a thing (wordsandbuttons.online) Un link pe care l-am mai pus, ca-mi place.
2 Likes
La BT costă 500€/lună pentru a lua 100.000, 420€/lună pentru 85k (30 de ani). Nu am o chestie cu BT, sistemul lor de SEO spam a funcționat mai bine decât la ceilalți. 
Nu sunt din București, nu știu cât de bună e zona, am luat ce am nimerit prima dată: Drumul Taberei
- apartamentele costă 85->250k (primele 5 pagini)
- chiriile costă 320->650€/lună. (tot primele 5 pagini)
Acum sunt mulți alți factori la mijloc iar comparația nu este chiar 1:1, dar ideea generală rămâne. Suntem tot în aceeași zonă de preț și la chirie și la rată.
Este simplu, sunt niște socoteli înghițite pe nemestecate de la diverși speakeri dă p-afară și care, în mod evident, nu se aplică la țări precum România.
Păi logica ne spune că ne uităm la aceeași zonă ca să facem comparații de ROI, nu? Nu comparăm o casă în Brașov cu un apartament în Popești Leordeni, nu?
E cumva vârsta de pensionare mai mică în domeniul IT? Dacă nu, atunci eu nu m-aș baza pe asta. 
Ah, the old ad hominem.
Se pare ca n-ai inteles ce-am vrut sa zic - e vina mea. Ar fi trebuit sa explic mai bine. Hai sa mai incerc odata.
O rata la un apt. intr-un cartier bun Buc. te costa 600 Euro. O chirie intr-un cartie marginas Buc te costa 300 Euro.
De obicei cand iti cumperi o casa o sa alegi o zona cat mai buna, corect? Deci probabil o sa alegi rata de 600 de euro in cartierul bun.
Si atunci zici “o chirie in cartierul asta bun ma costa cat rata. Inseamna ca am facut o alegere buna”.
Atunci cand iti iei o chirie alegi de obicei un compromis intre calitate si pret. Probabil o sa alegi chiria de 300 de euro in cartierul marginas.
Factorii care influenteaza alegerea unei zone sunt diferiti ptr. rata si chirie. Prin urmare afirmatia “chiria m-ar fi costat cat rata” e invalida.
Da, chiria te costa cat rata in cartierul unde ai ales sa platesti rata.
Dar in zona in care ai ales sa stai in chirie, chiria va fi mai mica decat in zona ideala unde ai fi cumparat apt.
Makes sense?
nu prea sefule, din ce am inteles eu mai sus, lumea face raportul fix in zona respectiva. Daca compari cat te-ar costa daca alegi sa stai in chirie intr-un cartier marginas sau sa cumperi intr-o zona buna, nu prea e o comparatie corecta.
Faptul ca tu alegi sa stai in chirie intr-o zona ieftina ca sa poti face altceva cu restul de bani pe care cineva i-ar fi folosit la plata ratei - e altceva. Pana la urma cineva isi poate cumpara un apartament mai ieftin ca diferenta de bani sa o investeasca daca tot vorbim despre asta, sau isi poate cumpara mai scump si nu mai investeste - in ambele cazuri in zona respectiva se aplica ce zicea lumea mai sus.
Eu cumva cred ca inteleg ce vrei sa zici tu, faptul ca alegi varianta cu chiria iti ofera libertatea sa te muti in zone mai ieftine in functie de cum fluctueaza piata si apoi sa faci altceva cu banii ramasi.
Dupa treadul asta mi-am dat seama ca discutia e fix ca in subiectele cu politica/religia - fiecare stie mai bine si fiecare dintre noi are o alta parere - ceea ce nu e neaparat gresit.
Am stat 5 ani in chirie iar diferenta de bani nu i-am investit nici pus deoparte - deci la mine e mai buna varianta cu platit rata la apartament/casa decat statu in chirie avand in vedere ca am luat apartament mai bun decat in ce stateam in chirie si rata mai mica. In zona in care m-am mutat chiria e 1,5x rata mea.
3 Likes
Mergând pe ideea ta, putem compara o chirie în Bay Area cu un credit la un apartament în Rădăuți?
Stai să vezi când descoperi că multe alte discuții sunt fix așa:
- editorul folosit
- tabs vs spaces
- limbajul de programare
- mărci de mașini
- motorizări de mașini
- etc
5 Likes
Dacă poți cumpăra un apartament intr-o zonă care creste e mult mai rentabil decât chiria. Cu chiria în timp plătești mult mai mult din cauza inflației, dacă iei în rate și valoarea crește chiar la dublu (e.g Cluj-Napoca, Timișoara) atunci poți refinanta tot creditul și mai iei încă un apartament cu același credit care va fi acoperit de chirie la primul. Când termini de plătit vei avea două apartamente pe care le poți închiria sau vinde/dona la copil și folosi la încă un credit.
Condiția este să fie o zonă chiar bună, nu o bula a unor speculatori că poate nu mai reușești sa ceri chirie destul de mare să acopere refinanțarea.
Eu mă gândeam să investesc în case la țară unde nu este asfaltat dar sigur se va asfalta/trage apă și e aproape de vreun oraș in creștere.
Il iei ieftin și cum se asfaltează, trage apă, internet, gaz valoarea se va dubla de pe o zi pe alta. Investiția e mică, dacă e vreun sat intr-o zonă foarte frumoasă îl folosești tu ca și casă de vacanță până crește valoarea.
Problema e că nu aș fi singurul care face asta și deja nu se mai rentează majoritatea satelor în profil
Mai nimeni nu își permite oricum să ia o casă în oraș și copii în apartament nu e visul niciunui cuplu.
1 Like
Nu e niciun ad hominem, este experiența personală și a celor din jurul meu, întrucât „închiriatul” nu e un proces atât de simplu pe cât faceți unii dintre voi să pară (cum, de altfel, nici cumpăratul nu e, dar aici teoretic ai mai puține variabile pe termen mediu/lung). Tu și ceilalți care au adoptat ideile de educație financiară de p-afară uitați niște aspecte extrem de importante: în România nu ai un cadru legal foarte bun pentru piața chiriilor, nu există o cultură a proprietarilor și chiriașilor, este efectiv vestul sălbatic. Și să te ferească Mnezo să vrei să-ți mobilezi casa după gustul tău, că vei afla că nu există apartamente nemobilate pe piața chiriilor.
Nu sunt nici pe departe un mare promovator al achiziției/creditelor imobiliare, cred că trebuie făcute în anumite condiții și atunci când e clar că ți le permiți, dar dacă analizezi situația din teren din România nu ai cum să ajungi la concluzia că, matematic vorbind, chiria e mai OK. Pur și simplu nu dă.
Pare atât de simplu să spui că-ți iei casă pe lângă un oraș mare și ce super afacere faci tu… Asta până îți dai seama că începi să fii șofer pentru copil, că are o curte unde să se joace, dar că începe să nu mai aibă prieteni/interacțiuni cu colegii de școală (pentru că cel mai probabil nu vei vrea să-l dai la școala din sat), îți mai dai seama că întreținerea unei case nu mai ține doar de posibilitatea financiară, ci trebuie să pui și tu osul la muncă p-acolo, că pur și simplu nu vei găsi oameni disponibili s-o facă în locul tău. În plus, dacă te muți singur prietenii vor veni la tine foarte rar, că nu are nimeni chef să folosească mereu mașina ca să te viziteze.
7 Likes