Pai nu e asa de greu. Lumea din domeniul programarii vrea sa stie concret despre ce se face la locul de munca si conditiile de munca. Adica preferam sa sarim peste job-uri de genul: vii la 8 dimineata si pleci la 8 seara, nimeni nu stie ce trebuie facut, ai mereu un sef care te intreaba cand e gata si cand ii arati ce ai putut face in alea 5 minute de liniste, e nemultumit.
Pe de alta parte, chestia cu limbajele - ar trebui sa depasim acest moment. Daca omul a facut Python, ce, nu poate sa faca NodeJS? Sau Perl, sau Go? Ba poate.
Keywords - useless. Programatorii se muleaza pe ce problema trebuie rezolvata. Azi medicina, maine AI pe nave spatiale, poimaine ceva webshop care vinde papuci. AI, IoT, ML, etc. nu conteaza. Tehnologia se schimba de la o luna la alta, asta e, invatam repede si mergem mai departe cu alte prescurtari.
Companie de produs, istorie, globala, world-leader, iarasi fara rost. Pe noi ne intereseaza relatii stabile cu firme care stiu despre ce vorbesc. Stiu o gramada de firme de astea “world-leader” unde nimeni nu stie ce se face, managerii sunt pe langa si vin cerinte de genul “faceti munca a 100 de oameni voi doi”. Nu, mersi.
Cand vii pe piata cu oferte de munca trebuie sa convingi oamenii ca acolo chiar se lucreaza normal. Adica nu lucrezi ca robotul 10 ore pe zi fara sa mergi la baie, ca probleme se discuta si daca ceva dureaza 3 luni sa se concretizeze, chiar se sta 3 luni - nu ne punem sa lucram ca o sa vedem pe parcurs, ca acolo sunt oameni care vor sa faca treaba si nu e doar un loc unde unul barfeste pe altul.
Firmele de programare vin din start cu un handicap: se cer multe si se executa prost - ca programatorul apoi sa fie de vina. Am prieteni care au renuntat la cariera de programator, pur si simplu s-au saturat sa convinga manageri prosti cum se construieste software bun. Si aici ma refer la oameni care au facut facultatea de programare (la buget) si care programau de la sub 14 ani, nu orice om care face cursuri de programare a la Youtube.