(Foarte) mic tratat de observat clienti

Două citate:

Am participat acum cativa ani la un pitch mare de creatie, in retail, cu un lider de piata. Dupa 2-3 intrebari pe marginea briefului, mi s-a raspuns de catre un domn director de marketing foarte patruns de misia dumisale pe pamant ca “daca ar fi stiut aceste raspunsuri, ar fi rezolvat tema singur si nu ne-ar mai fi chemat pe noi”.

și

Am participat de cateva ori la focus-grupuri in care suma participantilor era mai mica sau egala cu numarul oamenilor de la client + agentie care lucrasera la elaborarea lucrarii in cauza. Va intreb: cata indreptatire au sa modifice layouturi 12 “consumatori” care nu sunt nici designeri, nici oameni de comunicare sau marketing, munca a 12 sau mai multi oameni cu ceva experienta?

Sunt singurul care și-a făcut o regulă să renunțe la astfel de clienți?

3 Likes

eu renunt la clientii care nu-mi accepta ajutorul.

1 Like

Regula ar trebui sa fie: sa renunte si sa anunte ! Nu e suficient sa spui un “client local” a facut si a dres, el ar trebui nominalizat, altfel face la fel si o patesc si altii.

Pai na, atata timp cat pentru defaimare (chiar daca spusele tale sunt adevarate) poti fi dat in judecata (si sa pierzi), mi se pare normal sa se fereasca sa dea nume.

2 Likes