Semnătura digitală e și periculoasă.
Nu știi ce va fi în viitor, poate se va putea rula în timp util regenerarea cheii din semnătură.
Nu știi cât de bine protejează STS-ul datele între instituții.
de ce s-ar vrea digitalizare? va dati seama ca zeci de mii de tanti nuti raman fara postul cald de la stat daca se face asa ceva?
Ăsta e singurul motiv pentru care aproape nicio țară din lume nu se grăbește să implementeze digitalizarea totală a sistemului public. Funcționarii sunt o sursă bună de voturi.
eu prefer plata ramburs din simplu motiv ca vreau sa primesc ceea ce am comandat, n-am chef sa astept dupa vanzator 1-2 saptamani.
Asta pentru că ți se oferă luxul ăsta. Când iei de pe Aliexpress cu Paypal sau cardul și aștepți trei săptămâni și mergi la coadă la vamă nu mai ai nicio problemă nu?
Sunt sigur că dacă ai găsi o chestie de care ai nevoie doar la un singur vânzător care ți-ar impune plata în avans n-ar mai reprezenta o problemă și ai cumpăra fără să mai gândești în modul ăsta. Din păcate vânzătorii trebuie să-i educe pe cumpărători în felul ăsta și nu invers.
Vorbeam despre semnătura electronică, nu cea digitală.
Semnătura electronică există si in Romania, doar că se obtine dificil si costă.
De fapt ăsta e un capitol unde România stă prost față de restul UE.
Siguranța semnăturii electronice e rezolvată in aceeași măsură ca in domeniul bancar.
In România semnătura electronică este un obstacol serios. Având în vedere că are putere 100% egală cu semnătura olografă, ne putem imagina ce s-ar putea face dacă toată lumea ar avea posibilitatea să o folosească.
Este exact invers, semnatura digitala e o cheie binara criptata ce are 100% puterea unei semnaturi olografice pe aproape toate documentele.
Semnatura electronica e mai simpla si directa: e nevoie doar de un set de date asociate logic cu documentul de semnat. Daca respecta anumite standarde atunci e si ea echivalata cu cea olografica. wikipedia
cand cumpar din afara imi asum niste riscuri. pana acum n-am luat teapa nicaieri (stiu ca sunt comercianti neseriosi, stiu oameni patiti). in schimb, la comenzile din ro, in peste 50% din cazuri cand am ales sa platesc cu cardul am ramas si … si cu banii luati. asa ca nu, nu avem nevoie de educatie, avem nevoie de comercianti seriosi care nu-si bat lula de cumparatori pe ideea ca banii au intrat deja in cont si poate fraierul uita.
ps: mi-ar conveni sa platesc online fara sa-mi fac griji daca gigi-smen srl trimite comanda imediat, dupa 1 luna sau “uita”. si sunt destule magazine din ro unde fac plati online (daca este posibil) pentru ca au dovedit ca sunt seriosi.
ps2: acu cateva zile m-am certat cu emagul pe o comanda platita si netrimisa. vanzator cu 100% reviewuri pozitive.
1 Like
Chiar in link-ul dat de tine spune că semnătura electronică este echivalentul semnăturii olografice.
Pe Wikipedia descrie relativ bine in contextul local (România) al semnăturii electronice.
Din punct de vedere legal, in România, ambele (digitală si electronică) sunt semnături electronice, dar termenii sunt ambiguu.
- semnătura simplă: checkbox. Este semnătura electronică necalificată
- semnătura digitală: cu elemente de securitate suplinite de software nerecunoscut. Este semnătura electronică calificată simplă
- semnătura electronică avansată: cu elemente de securitate suplinite de instituții recunoscute guvernamental. Este așa zisa semnătură electronică calificată.
Ultima este 100% echivalentul semnăturii olografice.
Poti citi mai detaliat aici:
Noi avem in MD semnatura electronica de mai bine de 8 ani.
https://msign.gov.md/#/info/media
Ce poti face acuma ca persoana fizica:
- poti vedea amenzile
- poti sa vezi ce impozite ai de platit
- poti sa dai inputerniciri etc.
Dar n-avem drumuri 
2 Likes
Ca sa nu ramana confuzie aici, “semnatura digitala” e cea care foloseste token si mecanisme de criptare cu cheie publica/privata. Punct.
Semnatura electronica e altceva, este o alternativa “suficient de buna” la semnatura digitala.
2 Likes
Reticența angajaților din administrația publică are, în general, un singur motiv: cam orice instituție are funcționează în baza unor legi și are un regulament intern e funcționare, iar procedurile specificate în documentele respective sunt obligatorii. Niciun funcționar public nu va depune din proprie inițiativă efortul de a schimba acele proceduri, ca să nu mai vorbim că orice modificare de regulament trebuie aprobată de o comisie.
Apoi mai sunt și o serie de legi care blochează procesul. De exemplu, dacă e o hotărâre de consiliu local care decide că cererea pentru o autorizație de construire trebuie semnată olograf și depusă în persoană la primărie, atunci funcționarul public nu va putea digitaliza nimic fără a schimba respectiva hotărâre de consiliu local și el n-are niciun drept să depună o propunere de HCL.
Nu găinăriile sunt problema, ci tunurile. Iar tunurile înseamnă achiziții. Doar că achizițiile publice sunt reglementate de Legea 98/2016 și absolut toate apar în SEAP, care poate fi interogat printr-un API (că SEAP are o interfață oribilă, asta e altă discuție, dar există unelte open source gen SICAP.ai). Cu toate astea, tunuri se dau în continuare pentru că nu software-ul limitează tunurile, ci organele de control. De exemplu, tunul de aproape 1 miliard de lei de la Sectorul 1 pare perfect legal până când iei la mână toate documentele și vezi că acele ajustări de tarife nu-s chiar legale.
La Sectorul 1 o companie de proiectare a oferit gratis primăriei Planul de Urbanism Zonal (adică documentul care decide că zona aia din sector e spațiu verde, că în zona cealaltă se pot construi blocuri de 20 de etaje și așa mai departe) și primarul din mandatul trecut a acceptat „că-i gratis și nu se mai cheltuiesc bani publici”. Doar că PUZ-ul respectiv nu avea aviz de mediu și, până la urmă, a fost anulat în instanță.
Referitor la software, un contract într-o primărie destul de mare e extrem de benefic pentru că apar destul de frecvent schimbări (se desființează direcții, se modifică legea, apar reglementări europene noi, etc) ceea ce înseamnă că software-ul va trebui schimbat. Cine va face acele schimbări? Cine va oferi suport tehnic?
Și ce înseamnă „le va face viața mai ușoară cetățenilor”? Oferi o registratură online? Dacă da, cum o integrezi cu software-ul de management al fluxurilor din primărie, că mai toate încep să achiziționeze așa ceva, dacă n-au făcut-o deja?
Eu n-aș zice că problema e strict la profesori. Da, mulți dintre ei nu vor să se adapteze, însă sunt curios cât de mult ai dori tu să devii mai bun în meseria ta când ai un salariu mizerabil, care va rămâne același indiferent de performanțele elevilor, dar în schimb nimeni nu te poate da afară pentru că ești titular pe post.
Una din probleme e că nu prea avem companii care produc software propriu pentru uz intern. Iar aici sunt multe motive, printre care puterea de cumpărare redusă din zona de retail, dar și faptul că aproape toate licitațiile mai răsărite organizate de statul român pentru software au caiete de sarcini scrise cu dedicație.
O altă problemă e că lumea petrece foarte mult timp pe Facebook și WhatsApp, așa că e foarte ușor (și gratis!) să te organizezi pe aceste platforme. Cine a lucrat cu Google Classroom, de exemplu, până în pandemie? Nu multă lume, nu în România.
Nu, nu e nevoie de oameni cu vreo viziune măreață. Fix de oameni cu viziune măreață nu e nevoie, că așa ne apucă 2030 și n-avem nimic implementat. Trebuie implementat ceva, apoi cules feedback și interat, așa cum se face în industrie de decenii.
La nivel minimal, în primă fază ar fi nevoie de:
- Un sistem de identitate electronică uniform la nivelul întregii țări. Momentan s-au băgat deja vreo 100 de milioane de lei în PSCID, vedem la anul ce iese, dar n-am speranțe.
- Un sistem prin care să mă pot prezenta la ghișeu cu un act fizic emis de statul român (CI, pașaport, certificat de naștere, etc) și funcționarul public să mă poată autentifica folosindu-se sistemul de identitate electronică;
- Un sistem prin care pot veni la ghișeu cu niște acte, iar la ghișeu să se poată face o copie digitală certificată, echivalentă cu originalul.
Dacă astea trei sunt în picioare, atunci instituțiile publice pot să achiziționeze servicii pentru digitalizarea fluxurilor interne. Peste 3-4 ani, statul român să facă un audit, apoi să vină o iterație nouă de produse peste cele existente. Da, se vor cheltui foarte mulți bani, dar hai să fim realiști și să acceptăm că ieftin și bun nu e o opțiune validă. Ce putem spera e ca auditul de peste 3-4 ani să fie public și să conțină suficient de multe detalii ca producătorii de software mici și mijlocii (adică nu d-alde Asesoft, Siveco sau ce alte companii sunt abonate acum la contracte cu statul) să aibă o șansă să vină cu propuneri.
Altfel, companiile care câștigă contracte cu statul sunt praf și pulbere. Tot la Sectorul 1, aplicația de taxe și impozite folosește „o platformă modernă și modulară”, doar că nu pot pune diacritice că „nu le permite framework-ul”. Însă au câștigat licitația că singurul criteriu a fost prețul și ei au oferit prețul cel mai mic.
Nu trebuie „oameni cu viziune” (efectiv nu mai pot suporta demagogia ministrului de la Digitalizare, care mai nou face turul televiziunilor), trebuie să fie suficient de mulți oameni din industria IT care să insiste ca specificațiile platformelor folosite de instituțiile publice (fluxuri, schema bazelor de date, etc) să fie făcute publice.
8 Likes
Ete na. E vorba de automatisme si confort psihic.
Cand lucram la o firma s-a decis sa se renunte la faxuri. Firma respectiva avea ceteva sute de parteneri care trimiteau faxuri toata ziua.
Li s-a spus din timp ca vor folosi o platforma online, dar ei nu voiau sa invete.
Ne sunau si spuneau ca nu le merge internetul de obicei.
Doar cineva a recunoscut ca pentru ei e mai usor cu faxul, pentru ca dura mai mult sa invete platforma online decat o foloseau ei. Adica se putea sa o foloseasca la un interval de o saptamana. Pana o foloseau din nou deja uitau cum se face.
Din motive etice esti obligat sa iti faci meseria bine indiferent de imprejurari.
Nu iti convine, pleci.
Elevii nu sunt obligati sa primeasca o educatie mai slaba calitativ pentru ca tu esti nemultumit de salariu.
Este nevoie de cineva sa vada situatia in profunzime.
Cand construiesti o casa nu poti sa trantesti caramizile si cand ai ajuns la acoperis sa te intrebi daca nu cumva era bine sa fi facut si fundatie.
In domeniul digitalizarii un om cu viziune este cineva care poate crea arhitectura unui sistem de software la nivel de stat. Ori la noi vine cate un ministru si zice “hai sa facem un site pentru ministerul agriculturii” sau “hai sa bagam mai multe ore de IT in scoala”,
1 Like
Puțină atenție, că e posibil să pici pe fente populiste.
De acord, profesorii nu au salarii uriașe și doar unii își pot lua 6 apartamente, dar parcă minim (pentru debutanți, zero experiență) e pe la 3000 lei (net). Nu excelent, de acord, dar parcă nici mizerabil nu e.
După câțiva ani ajungi la 4000+ net. Dacă depui un minimum de efort și participi cu copiii la diverse activități (e.g. concursuri, olimpiade etc) primești și gradație de merit de vreo 20-30% din salariu.
Apoi, profesorii au loc de side hustle: blamatele meditații (necesitatea lor este o discuție separată) pot dubla (sau chiar mai mult) venitul. Legal, cu chitanță.
Fix despre asta e vorba, un minim de efort. Și nici măcar toți profesorii nu fac acel minim de efort. Iar dacă îi întrebi de ce nu fac asta zic „pentru că am un salariu mizerabil”.
Nu e vorba de fente populiste aici, ci de motivația oamenilor. La mulți profesori lipsește cu desăvârșire și nu prea ai ce să le faci.
Nu există persoană în România care să poată face genul acela de arhitectură și să înțeleagă birocrația statului român. Domeniile sunt atât de diferite încât efectiv nu se intersectează. Oricine vinde ideea de viziune e un demagog.
Altfel spus: pot lua mai mulți bani, dar trebuie să depun niște efort, deci mai bine nu o fac și doar mă plâng.
Pentru cine nu știe, gradația de merit se dă în funcție de puncte adunate în ultimii X ani (4-5, dacă nu mai mult).
Trei sferturi din punctele astea se adună din activități pe care oricum profesorul le face la clasă, iar efortul înseamnă doar să culeagă câte o ștampilă de pe ici-colo. Având în vedere că gradația asta se dă din doi în doi ani (pentru că atât e valabilă și, evident, nu poți suprapune două gradații de merit), nici măcar nu este o operațiune contra cronometru.
Dar hei, ăsta e efort prea mare, deci jos băsescu și puie monta:sweat_smile:
Păi înseamnă că problema e posibil să nu fie (doar) la salariu? 
Îmi dau seama că sună … ciudat ce zic și că e posibil să pară că salariile profesorilor sunt mari. Departe de adevăr, salariile profesorilor ar trebui să fie cel puțin triplu față de cât sunt[1].
Dar nu sunt.
Sunt doar mici loopholes pe alocuri și mi se pare ciudat că oamenii nu profită de ele.
Nevasta e învățătoare, știu câtă bătaie de cap implică toată activitatea… ↩︎
Există, numai că miniștrii sunt numiți politic, nu după profesia de bază.
Mai sunt si excepții, gen Daea, iar ăsta e un caz nefericit, pentru că învie agricultura din anii 80.
Se mai departajeaza si pe ochi frumosi. Altfel spus, intre doi candidati la fel de buni la punctaj, comisia mai depuncteaza de la cel care nu e sustinut, etc, totul ca sa iasa cine trebuie.
Te asigur că niciun ministru nu face documentația pe care o semnează
Iar dacă tu crezi că există oameni cu 10-15 ani de experiență în proiectarea sistemelor cu milioane de utilizatori, dar și cu vreo 10-15 ani de experiență în ce înseamnă administrația publică, chiar n-am ce să mai zic.
Zi Estonia și s-a încheiat discuția.
pai digitalizarea nu e facuta de angajatul de la ghiseu, ci e stabilita centralizat, de la varf.
cei care lucreaza efectiv cu mecanismul asta… nu prea au un cuvant de spus in schimbarea sau mentinerea lui.
eu cred ca unul dintre motivele din varful listei (pentru care nu se face prea multa digitalizare) e legat de faptul ca un sistem electronic e mai dificil de manipulat (sunt prea multe urme - data la care e depus un document, cine si unde l-a depus, continutul efectiv al documentului, etc), prin comparatie cu o arhiva cu hartii care pot fi ratacite sau inlocuite mult mai simplu si mai fara urme.
de ex… cati dintre voi mergeti cu o cerere (oriunde) in dublu exemplar pentru a obtine numarul de inregistrare (si semnatura) pe continutul depus si nu pe un biletel care certifica doar data, nu si continutul?
separat de asta… mie mi se pare ca destul de multe lucruri sunt digitalizate, doar ca nu prea sunt centralizate.
prea multe primarii au prea multe aplicatii diferite (si diferite intre primarii) pentru a rezolva ceva, dar totusi au si unele lucruri se misca macar decent de bine.
eu as refuza din principiu asa ceva.
un sistem de genul asta are in primul rand nevoie de o garantie ca va exista si maine (nu dispare cand isi pierde cheful programatorul generos), apoi ca va functiona corect (ce te faci cand descoperi ca softul are un bug care calculeaza eronat impozitele cetatenilor?), apoi ca poate fi modificat / adaptat / dezvoltat (in functie de nevoile in modificare) si mai apoi ca cineva ii poate invata pe functionari (si pe cetateni) sa il foloseasca.
lucrul asta nu poate fi oferit de un programator (oricat de priceput ar fi el).
determinat politicul sa isi doreasca asa ceva.
cum? asta nu stiu.
dar e din acelasi registru cu procentul (aproape incredibil de) mic de colectare a tvaului.
subliniez, centralizarea si interconectare mi se par mie a fi cheia in treaba asta.
bucati independente (si prea diferite) exista si functioneaza destul de bine.
asta ar fi baza.
pai actul fizic n-ar trebui sa fie separat de identitatea electronica.
existau sperante ca noile buletine ar putea rezolva asta, dar mai e mult pana departe.
in plus, ar trebui un sistem de restrictionare a accesului la date in functie de scopul si de acceptul prelucrarii.
n-as vrea ca prietenul primarului sa poate intra in sistem si sa imi poata vedea intregul istoric.
functionarul de la parcari ar trebui sa poata vedea datele relevante pentru parcare (daca mai am masina in cauza, daca are itp si e asigurata, daca mai locuiesc la adresa, daca am platit taxa) si nu daca mai am si alte proprietati, daca am pasaport si pe unde am calatorit, ce venituri am avut, etc.
suplimentata cu un sistem pentru acte viitoare care sa fie adaugate in sistem la emiterea lor (certificand si data si continutul).
cum ar fi ca notarul sa incarce intr-un registru central toate contractele, imputernicirile, etc pe care le face?
am mai avea atatea probleme cu antedatari, schimbari de continut, etc?
si culmea e ca in anumite cazuri se poate.
ex: revisal si contractele de munca. functioneaza si o face bine (de multa vreme chiar).