În cartea de care ziceam aici se dă un exemplu foarte potrivit în contextul de față. O să încerc să povestesc esența:
Se apucă un programator să facă (benevol) un sistem pentru un magazin de alcool. După o perioadă, foarte încântat de ce a ieșit, îi arată clientului. Acesta începe să găsească tot felul de chestii (de altfel legitime) care nu funcționau corespunzător (e.g. nu se oferea discount pentru un anumit număr de sticle). Implementează omul discount-ul și îi arată clientului. Acesta observă că se oferă discount doar la același tip de alcool, când, de fapt, ar trebui să ofere discount la sortimentele ce se folosesc în cocktails (E.g. la x sticle de vermouth acorzi un discount pentru y sticle de gin).
Și după câteva iterații de genul ăsta când clientul se aștepta la anumite funcționalități (le lua as granted și nu le cerea în mod express) iar programatorul nu știa că este nevoie de așa ceva, s-a renunțat la idee.