Subscriu!
Chair acum sunt in proces de zugravire a casei. Mana de lucru este 7000 de lei plus materiale si restul.
Am aplicat fără succes la câteva proiecte finanțate de UE și pot spune că subiectele sunt interesante.
Mă refer la cele ale Comisiei Europene, nu cele publicate de guvernul României.
1 Like
Am obtinut 3 finantari europene nerambursabile de 50.000 EUR.
Le-am refuzat pe toate din cauza ca aveai prea multe obligatii + eventuale controale, iar la 1 dintre ele au schimbat regulile spre sfarsit si trebuia sa ai un anumit profit dupa X luni, altfel trebuia sa restitui banii inapoi.
Alt argument contra era birocratia si inflexibilitatea lor, nu te lasa sa modifici planul de afaceri dupa nevoile afacerii, poate nu mai aveai nevoie de achizitionare X,Y,Z servicii/produse cum declarasei in planul de afaceri, pentru ca s-a schimbat piata (vezi pandemia) ci trebuie sa iei altceva.
Alt argument contra era procentajul extrem de mic din suma totala dedicat salariilor + crearea a minim 2-3 locuri de munca pe o perioada de X ani.
Per total am facut un calcul si ma bucur ca nu m-am “legat la cap” cu fondurile europene si obligatiile aferente (tinut firma deschisa X ani, tinut angajatii Y ani, restituire bani daca nu faceai Z, controale si birocratie, inflexibilitate in a-ti manageria afacerea si posibilitatea de a pivota) pentru un amarat de 50.000 EUR.
Nici nu-i de mirare de ce ecosistemul in SUA este si va fi mereu nr. 1 in antreprenoriat, e pur si simplu vorba de cultura si capital.
9 Likes
Pe de altă parte rata de succes a firmelor finanțate e mai mare în cazul programelor finanțate de CE.
Nu mai tin minte procentajul.
Însă mai sunt și programe de cercetare și dezvoltare care nu necesită obținerea de profit.
tocmai ce am plecat de la munca dupa 6 ore de investigat un deadlock bug, fara nici un progress, luni o iau de la capat, am ajuns sa pretuiesc mai mult timpul decat banii, si sanatarea, oricum banii se devalorizeaza in timp / rant over
3 Likes
Depinde foarte mult cum măsori acel succes.
Eu știu o grămadă de firme de succes pe fonduri europene care au închis tot a doua zi după cei 3 ani sau după ce le-a venit controlul final.
Pe hârtie toate-s de succes.
1 Like
Săptămâna trecută am făcut 4 zile consecutiv treaba asta. Am rezolvat în a 5-a.
Câteodată sufăr de sindromul impostorului, însă după ce trec printr-o sesiune d-asta chiar mi se pare că mă vindec.
Însă schimbatul profesiei din cauza asta nu prea merită.
Mai muncesc la grădină și văd cât de greu este și nu cred că există cale ușoară de a-ți câștiga cinstit existența.
Doar dacă nu cumva știi PDF și ai pile la Apele Române 
3 Likes
As vrea sa vad asta. Rata de succes e o masura inventata de cel care depune proiectul si controlata de un birocrat supraincarcat de dosare. Eu zic ca 90% din proiecte sunt de fapt doar un paravan pentru scos bani sau businessuri care supravietuiesc doar cat sa termine proiectul. Atata vreme cat cel care da banul nu e partenerul si aiutorul celui care ii primeste, nu va functiona nimic.
In State cand ti se da o finantare trebuie sa produci in 6 luni si sa dovedesti ca ai facut ce ti-ai propus. Plus ca ti se dau banii inainte, nu ti se deconteaza DUPA.
Si, la subiect: ce produs e mai bun decat softul, ca mod de vanzare la infinit fara cost de productie continuu? Reconversia IT-istilor ar trebui sa fie spre a genera valoare si a lasa produsul sa lucreze pentru ei, nu a face concurenta vanzatorilor in piata.
In SUA e o infracțiune federală să furi banii statului. În UE fiecare țară are alte legi.
În SUA există și faliment personal și poți deduce cheltuielile din taxe. Adică dai tot ce ai la stat și ai scăpat de datorii.
În SUA dacă ți se cer studii superioare înseamnă că trebuie să scoți o mică avere din buzunar.
Munca altora. Atata vreme cat exista sclavi pe plantatie care muncesc pentru tine, totul e perfect, iti produc continuu.
Te faci politician si scapi de grija de a face mentenanta la software. Trebuie doar sa scoti niste legi (care-s doar cuvinte pe hartie) ca sa mai pui niste lanturi.
Sunt piețe diferite. Proiectele din UE sunt mai degrabă de nișă decât de masă și poate d-asta trec neobservate.
De exemplu sunt firme care dezvoltă software pentru companiile de distribuție a energiei electrice. La oamenii de pe stradă firmele astea sunt necunoscute.
Pe de altă parte felul cum funcționează sistemul de finanțare european e diferit.
Se investește foarte mult in cercetare, iar unele proiecte sunt acordate numai dacă sunt bazate pe alte proiecte ale UE.
Sistemul de educație, așa cum e văzut de Comisia Europeană, este strâns legat de cercetare și business.
Pentru români, unde nu există nicio legătură între cele trei, e greu de intrat pe piața asta.
Cost de producție continuu există totuși în IT.
Pe lângă costul serverelor, serviciilor plătite lunar către terțe SaaS, există necesitatea investițiilor continue în dezvoltarea software-ului propriu, pentru că riscul de a fi scos de pe piață de competitori nu dispare niciodată.
Cărți/cursuri, muzică, filme, brevete de invenție, închirieri (deși aici ar fi discutabil, că este nevoie și de întreținere periodic).
@anon31094663: ca să vinzi munca altora este oricum numai zero „cost de producție” nu. Ai recrutare, training, project management etc.
1 Like
Sigur, asa orice necesita ‘munca’.
Chestia cu ‘training, project management, etc’, se aplica chiar si stapanilor de sclavi in sclavagismul de tip I.
2 Likes
Tu ori faci cherry picking la absolut orice îți convine ție, ori nu înțelegi ori ești troll.
Alex a întrebat dacă mai există alte „linii de producție” unde faci o singură dată produsul și îl vinzi de mai multe ori. Iar eu i-am dat exemple valide.
Cum naiba ai ajuns la sclavi este mult peste puterea mea de înțelegere…
4 Likes
Si cum ar fi pe placul tau? Sa-ti dea bani pe ochi frumosi si sa nu te mai intrebe nimeni nimic?
Normal ca ai niste conditii, birocratie si controale, banii se dau cu un scop precis, nu sa-si cumpere lumea case si masini pe fonduri europene.
Pentru cine vrea sa dea tunuri probabil nu este rentabil, pentru cine are o afacere si chiar are nevoie de niste bani nu este o problema ca trebuie sa tina firma in activitate niste ani ori ca trebuie sa aiba angajati.
Chiar sunt curios de partea cu restituirea banilor. Am vazut intr-adevar conditii de restituire a banilor la fraude ori pentru nerespectarea conditiilor, nu am auzit niciodata de conditionare in functie de cresterea profitului la fonduri nerambursabile.
Imi poti spune despre ce program de finantare este vorba?
Ma indoiesc ca in SUA ar fi diferit si ti se dau bani pe degeaba.
1 Like
putem sa ne uitam totusi la rezultate, multi din gigantii internet de azi sau ridicat pe baza venture capital, facebook fara o investitie de 250k usd la inceput nu ar fi supravetuit, idee e ca EU nu are companii din astea, ei chiar sunt gelosi pe USA aici, gdpr e motivat de fustrare, nu etica. Desigur in SUA nu se dau bani degeaba dar se dau cu mai putine reguli sau m-ai multa flexibilitate, nu risti sa ramai dator din cauza vre-unei reguli obscure, sau interpretari a unei reguli.
2 Likes
În SUA banii sunt mult mai ieftini, economia e mult mai dinamică, legislația foarte orientată spre antreprenoriat, ca firmă ai mult mai multe drepturi și posibilități decât ca angajat.
Aici se văd consecințele unei culturi îndreptate spre angajat, de asta UE nu va avea niciodată dinamica economiei americane.
Nu poți fi cu toate până la urmă.
Sunt reguli și la ei dar nu se compară nici pe departe cu UE.
O firmă cu 20-30 de angajați a primit 500k împrumut aprobat in câteva zile. Nici nu vreau să știu dacă ar fi încăput pe un palet actele necesare pentru 500k împrumut în EU.
3 Likes
O fi.
Problema ta.
Daca ai face un efort, sunt sigur ca ai intelege. Dar poate totusi ma insel.
De ce, sa te faci politician si sa te imbogatesti (direct sau mai evaziv, asa, familia, prieteni, etc) nu e un exemplu valid? Sau chiar nu exista cazuri pe bune?
E o diferență între cele două situații totuși.
Simplificat și cum înțeleg eu situația …
Fondurile UE par că sunt gândite pentru situații mai clare / low risk. Gen ai o fabrică de hârtie albă, și îți trebuie o linie de producție noua pentru hârtie colorată. Nu-i zero risk, dar problema in sine e bine înțeleasă. Trebuie doar capital pentru că execuția sa poată să înceapă. Pentru fondurile nerambursabile cred că un scop clar e sa și ajute economia locală (nu numai firma ce le accesează). De aia ai nevoie sa creezi X joburi și să le păstrezi ceva ani, sa cumperi anumite utilaje, etc. Nu-i neapărat o treabă de profit.
Fondurile la care te referi din SUA sunt “venture capital” so sunt cam cea mai riscantă clasa de investiție după “cazino”. Îți dau într-adevăr bani “no questions asked” (cata vreme ești absolvent de Stanford, sau ai fost la Google, sau taica-tu joaca golf cu un partener la fond, etc, etc), dar iau și o parte din business drept urmare. Risc mai mare pentru ei, dar upside mult mai mare daca lucrurile merg bine. Scopul principal este profitul și maximizarea return-ului din investiție. Nu contează cate joburi creezi sau distrugi, sau ce supplieri folosești, etc.
Exista fonduri VC in Europa, și se măresc pe măsură ce ecosistemul se mărește. Dar nu la nivelul SUA încă. Ditto, exista programe de finanțare publice în SUA, dar nu la nivelul celor din EU.
5 Likes