Eu unul rămân tâmpit când citesc astfel de păreri.
Tuturor celor care găsesc ca existe motive logice și întemeiate pentru discriminarea pe criteriul vârstei: sper ca o sa țineți minte ce ati spus acum și peste 10-15-20 de ani sau când o sa vă vina rândul. Sau sper sa aveți business-ul vostru suficient de consistent sa va scutească de angajare.
@octavianhd [quote=“octavianhd, post:6, topic:2769”]
Uitati-va in jurul vostru…veti vedea oameni batrani la 20 si ceva de ani, plictisiti, fara chef de viata si oameni de 40-50 de ani plini de vitalitate.
[/quote]
Exact.
Oricine înțelept și cu suficienta experiența in câmpul muncii a înțeles ca abilitățile umane, personale sunt cele cu adevarat valoroase. Uneori pot fi mai importante decât cunoștințele. Tehnologiile se învăța, mai greu sau deloc de învățat e bunul simt, sa fii open minded, sa ai răbdare sau empatie.
Am văzut oameni crispați, fără umor, înfumurați, a tot știutori, necomunicativi, blazați, sau aproape autisti de toate vârstele. De 22 de ani, 25, 30, 35, 40, 50. Nici nu contează domeniul.
Intr-o companie si echipa, tehnologiile se pot schimba drastic in 3-5 ani. Poti fi nevoit sa fi junior peste noapte, si e momentul in care adaptabilitatea kicks-in, deci tot o calitatea personala. Nu vârsta.
Un job serios, un proiect serios, cu proiecte interesante, cu oarecare provocare și nu ceva mediocru, nu se recunoaște după vârsta angajaților, dacă sunt hipsteri și se îmbracă cool sau au frizuri cool. Altfel e mai degrabă o adunătura de tineri in ton cu moda și programmer wanna-be’s.
Nici o companie serioasa, in oricare domeniu, nu are doar tineri.
Ideea ca cineva angajează tineri sau foarte tineri, pentru ca sunt mai “maleabili”, e o cretinitate imensa, si arata de fapt de ce e nevoie in firma respectiva. Genul ala de “maleabilitate” nu are legatura cu varsta si nici cu calitatea personala a cuiva, ci mai degrabă cu mediocritatea.
La “o țigara” doi indivizi, pot sa aibă ce sa-ti vorbească sau nu, fie ca ambii au 22 de ani, fie ca unul are 22 de ani și celalalt are 40 ani. In general, oamenii din aceasta industrie au ce sa-și vorbească, căci ii leagă aceleași pasiuni. Doar dacă nu exista alte motive, care nu mai au legătura cu vârsta.
Cine nu “suporta” sa i se atragă atenția ca a greșit și e defensiv, poate la fel de bine sa aibă 22 de ani și 45 de ani. E un bullshit cine spune ca de fapt e “șansa mai mare” ca sa se întâmple cu cel de 45 de ani. Am văzut specimene tinere, extrem de crispate cu atitudine defensiva și total neinteresate sa învețe ceva mai mult decât știu deja.
Vârsta nu te descalifica dar nici te califica. E doar un atribut care se modifica in timp, independent de cunoștințe și aptitudini umane și tehnice.
Daca ai business-ul tau care-ti asigura traiul, de ce te mai interesează sa te angajezi? Îmi e greu sa cred ca le poți face pe ambele într-un mod serios. Ceva nu se leagă …
Poti continua sa programezi pentru proiecte personale, sau poți găsi eventual ceva pe upWork.com sau freelancer.com, site-uri unde dacă nu te interesează banii, stii ceva programare ca sa poti sa fi util cuiva si cunosti limba Engleza bine, sunt calitatile perfecte.
Ce se poate întâmpla rău?
Și, oricum, vorbeam de vârstă, nu de alte caracteristici.
Nu că ar trebui să mă justific în fața lui Marius Stanciu de pe internet, dar dpdvd al vârstei avem așa (în ordine descrescătoare): 41 (nu eu), 28, 28, 27, 26, 22, 21. Urmează să ni se mai alăture un coleg de 26 și foarte probabil încă unul de 23.