Ioi, m-am apucat sa scriu un comment mic, si a iesit un wall of text:
Sunt mai multe motive pentru care se apucă un om de freelance, dar e prima oară când aud pe cineva că s-ar apuca pentru bani. Da, există potențial să câștigi mai mulți bani ca freelancer decât ca angajat, dar la fel de bine există potențial să faci foamea.
Eu am făcut pasul către freelance atunci când aveam deja o micuță rețea de clienți pentru care mai făceam proiecte în timpul liber, după program. Dacă vrei să te apuci de freelance, și nu ai “pe țeavă” niște proiecte pentru măcar 2-3 luni de acum încolo, o să îți fie foarte greu la început. Nu subestima siguranța pe care ți-o oferă un salariu regulat.
Acum, viața de freelancer poate să fie foarte liniștită, sau poate să aibă foarte multe ups and downs. Asta depinde într-o anumită măsură de ține, și într-o foarte mare măsură de noroc, așa că important e ca tu să fii pregătit pentru tot.
Sunt câțiva mari “inamici” în viață de freelancer (excluzând, bineînțeles, lucruri imposibil de prevăzut gen boală, deces în familie, etc.). O să îi enumăr pe rând, în ordinea importanței:
Inamicul nr. 1, aka “boss-ul ăl mare”: Nu ai de muncă.
Mno, ăsta e cel mai mare risc pe care ți-l asumi că freelancer, fără discuție. Restul sunt doar mici inconveniențe pe lângă sentimentul că nu ai de muncă și nu e nimic sigur la orizont și nu știi când vei încasa următorii bani.
Cu problema asta te poți confrunta din mai multe motive:
- Nu ai încă o rețea de clienți fideli, care fie îți aduc proiecte constant fie te recomandă altor clienți.
- Ai avut o rețea de clienți fideli, dar nu ai fost de încredere, nu ai livrat calitate, ai fost mult prea scump, etc, și între timp i-ai pierdut. Asta e singurul motiv care ți se poate datora direct.
- Ai o rețea de clienți fideli, dar pur și simplu se nimerește o perioadă când nici unul din ei nu are proiecte (în perioada concediilor de vară sunt cele mai mari șanse din punctul ăsta de vedere).
O să fac o mică paranteză aici (la punctul 3) și o să includ și o anectodă personală, pentru că e mult mai bine să înveți din greșelile altora. Acum [nu mai știu exact cât, doi ani?] am început să lucrez pentru un client mare (și foarte cunoscut în România), pentru un soi de mentenanță și new dev periodic. Bani mulți, muncă puțină, viață de boss.
Eram așa de comod cu aranjamentul încât refuzam orice alt proiect pe lângă, și nu pentru că nu aș fi avut timp (pentru că aveam o grămadă), ci pentru că eram comod. Leneș, pe românește.
E, cu vremea, dacă tot refuzi și refuzi proiecte, oamenii nu te mai întreabă, bineînțeles, că te știu ocupat. Probabil că deja poți vedea unde se îndreaptă această mică poveste. Evident, la un moment dat, s-a terminat treaba la clientul cel mare. Nu mai era de muncă, s-a terminat proiectul, nu mai aveau bani, etc.
În momentul în care s-a închis robinetul, am fost prins cu pantalonii în vine. Greșeala de a mă culca pe o ureche m-a costat cam 6 (ȘASE) luni în care nu am avut venituri aproape deloc. Dacă nu aveam niște bănuți puși deoparte și o soție care are nu doar venit, ci și o doză nețărmuită de înțelegere și sprijin, ar fi fost groasă de tot. Abia recent am început să îmi revin la un volum constant de muncă și să îmi refac rețeaua de clienți (apropo, caut clienți 
). La un moment dat luasem în calcul și să mă angajez, iar dacă aveam copii probabil că nu aș fi avut de ales.
Chiar, ai copii? Că sunt un factor care schimbă cu totul datele problemei.
Așa, închid paranteza. Așadar, cea mai mare provocare (mai ales dacă ești la început și nu ai mai băgat niște freelance în paralel cât să îți formezi o rețea) va fi să îți asiguri un cash flow constant. Asta înseamnă că va trebui să îți asiguri următorul proiect încă dinainte de a-l termina pe cel curent, ca să nu ai timpi morți prea mari. Iar presupunând că ai înfrânt boss-ul cel mare de mai sus, trecem la următorul inamic:
Inamicul 2: Ai perioade când nu ai de muncă, urmate de perioade când nu îți vezi capul de proiecte suprapuse.
Că să îți poți asigura un flow constant și neîntrerupt de proiecte, trebuie să le poți încadra corect în timp. Unul din cele mai importante skill-uri pe care trebuie să le aibă un freelancer (într-o mai mare măsură decât cineva care e angajat) este să estimeze corect.
@navaru a atins punctul ăsta, dar superficial, pentru că adevărul e că nu vor exista două seturi de specificații la fel. Unii clienți știu ce vor, alții îți rezumă proiectul într-o singură propoziție și vor să te descurci cu atât. E treaba ta să îi tragi de limbă până ajungeți împreună la un set de specificații cât de cât estimabile. Altfel, lasă loc de ajustări pe parcurs.
Deci, învață să estimezi. Pentru asta îți recomand din tot sufletul User Stories Applied (am mai recomandat-o și prin alte thread-uri). Nu te lăsa influențat de faptul că User Stories fac în mod normal parte din metodologiile Agile, sunt o chestie standalone pe care o poți integra în orice workflow, iar cine îți spune altceva e fanatic și nu vede pădurea din cauza copacilor.
Uneori, chiar dacă tu îți stabilești frumos un timetable pentru o perioadă mai lungă, proiectele tot ajung să se suprapună din cauza delay-urilor (care pot sau nu să ți se datoreze), și puține lucruri sunt mai frustrante decât un proiect care începe să se întindă și să “muște” și din timpul alocat altuia, dându-ți în felul asta tot planul tău frumos pe 3 luni peste cap. Neprevăzutul este exact așa, de neprevăzut, așa că tu trebuie să faci tot ce îți stă în putere că restul elementelor (cele care pot fi prevăzute) să fie acoperite. Ori asta înseamnă să poți estima corect.
Inamicul 3, pe termen lung: Burnout
Burnout poate însemna mai multe lucruri, definiția psihologică nu e clară și bătută în cuie. În principiu lumea prin burnout înțelege acea terminare psihologică care provine din prea multă muncă și stres, și abia recent a început să fie acceptată teoria cum că nu doar muncă excesivă poate să fie cauza. Unul din riscurile care te pasc ca freelancer este să începi să prezinți simptome de burnout, datorate izolării, chiar dacă nu muncești de îți sar capacele.
Rezolvarea e simplă: ieși din casă. Chiar dacă ai soț/soție care vine seara acasă, deci nu trăiești chiar singur cuc, tot îți petreci majoritatea covârșitoare a timpului în singurătate totală și, exceptând posibilitatea că ești extraordinar de introvertit(ă), cu timpul începe să te erodeze, chiar dacă nu îți dai seama.
Crede-mă, și dacă ești asocial (nu antisocial, să ne fie clari termenii), pentru sănătatea și productivitatea ta trebuie să ieși din casă. La sală, la bere, chiar nu contează. O idee foarte bună (pe care am aplicat-o și eu cu succes) este să mai găsești câțiva freelanceri, puneți mână de la mână și închiriați un apartament, și faceți-vă un birou de coworking. Fiecare lucrează la proiectele lui, dar ai cu cine să schimbi o vorbă.
Organizarea legală
PFA pentru început. Nu știu cât de mult cunoști legislația, așa că aștept să pui tu întrebări mai detaliate unde ai nevoie de clarificări. Poți să arunci un ochi și pe thread-urile în care s-au mai discutat aspecte tangențiale:
http://devforum.ro/t/poll-po-i-emite-facturi/136
http://devforum.ro/t/cum-facturezi-pe-elance-freelancer-99d-etc/290
http://devforum.ro/t/firma-in-romania-vs-firma-offshore/544