Daca fiecare crede ca are dreptate probabil nimeni n-are dreptate universala. Ficare cu dreptatea lui. 
M-am gândit ce ar fi dacă. Rezonez cu anumite idei ale lui și cred că fiecare software engineer trece prin cel puțin o parte din provocările enumerate acolo. Deși câteodată și eu detest teatrul și “political correctness” din industrie (traducerea în română sună mai ciudat), eu de regulă îmi iau energia din meseria însăși nu din ecosistemul uman al industriei.
M-am gândit și dacă ar pica industria din oarece motive (prin absurd), deși mă simt safe cu gândul la asta, am ceva variante de escape.
Asta cu traiul din economiile acumulate mi se pare irealistă din mai multe motive:
- numa acei miliardari de care auziți în media își pot pune meseria în cui, dar niciunul nu o face. Întrebați-i de ce. Exact! Meseria este viața lor! De unde vine al doilea motiv
- omul a fost făcut să muncească. Ce faci daca ai bani la discreție? Stai pe plajă în Bermude (și slapi) și bei cocktail… o zi, două, o săptămână… Și apoi ce faci? Grijă să nu îți alegi o locație cu plantație de iarbă prin apropiere.
- din experiența proprie cu gestionarea resurselor: socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg. Mai pui încă cel puțin 50% și ce ai calculat și abia acela este necesarul de trai. Anul 2020 este cel mai bun exemplu pentru imprevizibilitatea vieții.
Cum să alegi plafonarea rămânând software engineer. Dimpotrivă, dacă urci în management, în loc să interacționezi cu cod veți interacționa cu oameni. Trecerea asta mi se pare mai riscantă. Cum faptul că ai avut 10 pe linie la școală nu garantează că vei avea succes în carieră așa nici faptul că ai fost un bun inginer nu garantează că vei fi un bun manager.
Mi-a plăcut asta.
Mi-e îmi place să aud păreri cât mai diferite și diverse. Mă ajută să privesc din altă perspectivă și să-mi consolidez părerea sau să o îmbunătățesc.
1 Like
În Cluj spre exemplu ratele sunt considerabil mai mici decât chiriile.
Și da, e puțin nefezabil să faci calcule pe 30 de ani, dar ideea că după 30 de ani acel imobil îți rămâne ție și nu arzi bani lunar ca la chirie, mie îmi surâde. Nu mai zic că există varianta să scapi mai repede și datorii dacă nu suporți gândul ăsta pentru 30 de ani. Iar în casa ta poți face investiții, modifici cum vrei. În chirie nu se bagă nimeni să zugrăvească la câțiva ani sau să schimbe mobila.
Amintea cineva de speakeri din afară. Cultura europenilor este considerabil diferită față de a noastră, mai ales când vine vorba de americani. Plus că fiecare țară are o cultură în funcție de particularitățile geografice, economice, politice etc.
Ai zis bine tu: contextul este totul. O idee fără context este aproape nulă.
2 Likes
Eu ma refeream strict la plafonarea salariala. Pe aceea ti-o alegi, in mod evident.
Doua lucruri false intr-o propozitie atat de scurta. E si asta ceva.
Sa-mi dea cineva ‘bani la discretie’, ca nu-mi fac griji ca n-o sa am ce face.
7 Likes
Zici?
Prin muncă nu mă refer la job, ci la a face ceva. Omul nu a fost făcut să stea fără să facă nimic.
1 Like
Omul nu a fost facut. Punct. Daca nu folosesti, bineinteles, expresia in sensul ca ‘l-au facut tata cu mama’. Caz in care tot nu l-au facut ca sa munceasca, ar fi prea josnic, prea sclavagist. Prea comunist.
Peste asta ai folosit expresia ‘sa munceasca’. Acum aflu ca pentru tine orice activitate este munca. Fara munca, e nimic? Parca tot comunist imi suna.
Eu am tot felul de hobby-uri, pe unele nu le-as putea incadra la munca oricat as binevoi sa relaxez definitia.
2 Likes
Psihicul omului, modul de viață, construcția omului. Așa e bine? You’re losing the point here. Nevermind.
Nu e bine nici asa.
Se pare ca munca de tipul asta (care nu il inobileaza pe om, precum zic comunistii, ci il indobitoceste) a aparut cand a aparut agricultura.
Vanator-culegatorii munceau foarte putin. Oamenii nu au apucat sa evolueze pentru munca sclavagista. Doar s-au adaptat. Ca dovada, majoritatea trag chiulul cu orice ocazie. Aproape nici unul n-ar refuza ‘bani la discretie’ cu conditia sa nu munceasca.
1 Like
@anon31094663 Nu e chiar ok comparatia cu comunismul. Comunismul sustine munca in egala masura si egalitatea, adica nimeni nu are voie sa fie mai bun decat permite majoritatea la putere si nimeni nu are voie sa nu faca nimic. Capitalismul sustine munca grea (care a pornit cu ideea ca Dumnezeu e mai satisfacut de cei care muncesc din propria initiativa si ii ajuta), supraproductia (distruge mediul) si consumul fara limite (oamenii au nevoie de cat mai multi bani, nu primesc automat nimic daca fac minimul necesar). Problema e ca in societate socialismul e necesar si in capitalism altfel unii ar muri de foame sau ar fi razboi intre clase.
Comunismul sustine parazitismul si ne-munca si egalitatea celui care munceste cu parazitii. Dar intr-adevar, ii vrea pe toti la fel de saraci, cu exceptia nomenklaturii, bineinteles.
Capitalismul sustine “si” munca grea, daca la altceva nu te duce capul.
3 Likes
Problema e ca in mod natural vor fi mult mai multi oameni pe care nu ii duce capul… De aici e usor sa vezi ca se ajunge la sclavagism si in capitalism, chiar nu functioneaza fara oameni care nu produc pentru cei care vor sa cumpere. Doar ca mecanismul se bazeaza pe o proasta educatie financiara si un tip de personalitate impulsiv.
Pentru noi capitalismul ne surade fiindca noi suntem nomenclatura decisa prin educatia primita (care sa fim sinceri nu este chiar accesibila in mod egal in nici o tara capitalista).
Raspunsul la capitalism stim ca este nationalismul/fascismul si nu comunismul. E mereu o latura sociala in a decide cine face munca “grea”.
1 Like
Mai încerc odată.
Nu știu de unde ai scos comparația cu comunismul. Lăsând la o parte diferențele de ideologie, eu m-am referit la muncă prin orice activitate a omului: de supraviețuire, de pasiune, de nevoie etc.
Omul nu a fost facut pentru a munci, de fapt nu stim de ce a fost facut. Stim doar ca societatea depinde foarte mult in ce crede, ca oamenii au o tendinta de a se copia unul pe altul in cea mai mare parte. Ca nu prea putem supravietui fara societate.
Ai cât de multe și diversificate exemple în toată istoria omenirii ca să îți dai seama de ce a fost făcut omul.
Societatea depinde de ce crede pentru că omul a fost făcut și să creadă. Te trezești pentru că crezi că nu-ți va pica o cărămidă în cap, altfel poate că nu te-ai mai trezi. Muncești pentru că crezi că îți va reuși și cei încasa banii pe care îi aștepți. Sunt nenumărați factori pe care nu-i putem controla și ne pot influența puternic.
În fine, cred că deja suntem destul de offtopic
stai asa… merita dezvoltat. tu chiar crezi ca omul a fost facut? si mai presus de asta… sustii ca omul a fost facut sa munceasca. 
probabil de unii care doreau sa stea degeba.
2 Likes
Nu cred ca suntem in offtopic, cand alegi sau schimbi o cariera depinde foarte mult de societate, de context, de cum vezi lumea, de ce vrei in viitor.
Sunt societati care efectiv n-au “lucrat”, s-au bazat in totalitate pe razboi si luau tot ce prindeau de la altii, inclusiv oameni care sa munceasca pentru ei… In India sunt religii si societati in care oamenii nu se spala, nu fac nimic ce le aduce un venit, nu au casa si tot traiesc.
1 Like
stai sa vezi, si aia-i tot munca. daca relaxezi definitia destul de mult si respiratul e o munca.
2 Likes
Ca sa nu o iei prin malaini, da, trebuie sa muncesti. Sa ai o activitate. Uita-te la pensionari. Cei mai multi nu au ce face si intind cat mai mult activitatile pe care le au, inclusiv in a-i incurca pe altii care sunt productivi. Asa este si cand crezi ca este ok sa nu munesti. Pentru ca traim intr-o societate relativ bazata pe contributivitate, daca tu nu muncesti si totusi ai banii pe care nu i-ai castigat, i-ai cam luat altcuiva care munceste o (buna) parte din ce i se cuvenea.
In plus, cand nu muncesti pretentiile se ridica si se numeste lacomie. Vrei cat mai multe, daca se poate dintr-o pocnire de degete. Pentru ca se poate. Crezi tu ca asta vine din neant… pentru ca in economia de piata lucrurile sunt echilibrate. Ca sa pui intr-o parte trebuie sa iei din alta.
Nu trebuie sa nu iti doresti sa ai viata asigurata sau sa fii independent fianciar, oricine ar profita de asta daca ar putea, mai ales atunci cand singur ti-ai construit averea. Zic numa sa ca trebuie precautie. Atunci cand muncesti cunosti valoarea lucrurilor. Cand nu munesti, le cam iei pe toate de apucat, si-i cam incurci si pe altii.
1 Like